Ion Țiriac a fost recrutat, în 1963, de fosta Securitate „pentru încadrarea informativă a unor sportivi și delegați străini ce vin în România pe linia sportivă și care sunt suspecți”, însă a fost abandonat de rețea, după trei ani, deoarece era de rea-credință și furniza date fără importanță.
Ion Țiriac a fost, totodată, urmărit de fosta Securitate, pentru „a i se cunoaște natura relațiilor”, potrivit CNSAS.
Fostul președinte al Comitetului Olimpic Român, Ion Țiriac, a fost verificat de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) la solicitarea Mirelei Mitrică, înaintată la data de 11 august 2009.
«În baza Notei de Constatare nr. S/DI/I/3191 din data de 19 octombrie 2009, întocmită de către Direcția de Specialitate, din cadrul Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, în care se regăsesc următoarele elemente: Ion Țiriac este titular al dosarului fiind rețea nr. R 238360 (cotă CNSAS). Domnia sa a fost recrutat la data de 11.07.1963 pentru încadrarea informativă a unor „sportivi și delegați străini ce vin în RPR pe linia sportivă și care sunt suspecți”. A semnat un Angajament având numele conspirativ „Titi Ionescu”», se arată în adeverința emisă de CNSAS, în 21 ianuarie 2010, publicată pe site-ul instituției.
„Titi Ionescu” transmitea note informative fără importanță
CNSAS arată că Direcția de Specialitate a identificat documente transmise Securității de către Țiriac.
«”Notă informativă”, document dactilo, înregistrat în antet pe numele sursei „Titi Ionescu”, dată în 11 iulie 1963. „În luna iunie a.c., cu ocazia jocului de Cupă Davis R.P. Română – Africa de Sud, la București, au făcut deplasarea jucătorii de tenis A.S. și G.F. În a doua zi a șederii lor în țară, sus-numiții (cunoscându-mă cu ocazia turneelor de tenis anterioare mai bine ca pe colegii mei) m-au rugat să-i conduc în strada Agricultori (…) la tovarășa M.O., căreia avea să-i înmâneze un pachet din partea unchiului ei (după cum am aflat), jucătorul de tenis C, care este stabilit în străinătate. Întrucât persoanele respective nu se puteau înțelege am fost nevoit să fac pe translatorul. Cuvintele ce s-au schimbat au fost simple urări de bine, atât din partea celor ce au venit, cât și din partea mamei sus-numitei M.O. (…).”, se mai arată în actul citat CNSAS.
O altă notă informativă, tot din 11 iulie 1963, consemnează o declarație a lui Țiriac privind o deplasare la Paris.
„A fost abandonat din rețea la data de 6 decembrie 1966, deoarece de fiecare dată a furnizat materiale fără importanță, deși avea posibilități (…). Dat fiind faptul că agentul «Ionescu Titi» în colaborarea sa cu organele noastre a dat dovadă de rea-voință, propunem abandonarea agentului «Ionescu Titi» și predarea dosarului personal la Serviciul «C».
Omul de afaceri Ion Țiriac nu a putut fi contactat.





