Monitorul de Suceava Prin pădurea de cuvinte

Insolite, inedite...(8). Cockteil

Cezar STRATON

Român.Românul e prea latin ca să prindă aici, la noi, comunismul şi prea slav ca să aibă fascismul vreun succes. (Victor Eftimiu)

Artist.”Cel care, de copil, nu a fost zguduit de suferinţe inexplicabile, de dorinţe nerostite şi care nu a avut de mic o înclinare pentru un gen oarecare de artă, nici iluzii nebune, nici speranţe ciudate, întemeiate pe forţele sau aptitudinile sale, pe creaţiile sale, mai mult sau mai puţin comice; cel care n-a plâns cu sughiţuri de o mie de ori noapte, fără să ştie de ce, nici n-a căzut în extaze neobişnuite, nici n-a izbucnit în veselii neaşteptate, nici n-a făcut prostii extravagante, acela poate fi sigur că va reuşi să ajungă tot ce va voi: un avocat bun, un jandarm straşnic sau un băcan destoinic, dar niciodată un artist, pentru că nu are suflu divin, nu are suflet.” (Panait Istrati)

Gânduri(sincere). “Nu-ţi fie frică de perfecţiune: n-o s-o atingi niciodată.” “Nu-ţi face griji despre cum să fii, să devii modern. Din păcate, să fii modern este singurul lucru pe  care, orice ai face, nu-l poţi evita.” “Primul bărbat care a comparat obrajii unei femei cu trandafirii a fost, evident, un poet. Primul bărbat care a repetat comparaţia a fost, cel mai probabil, un idiot.” (Salvator Dali)

Cockteil.Ce cockteil îmi recomandaţi? - Specialitatea casei: cocktailul ”Maxim trei”. - Cum e ăsta? - Luăm un pahar de vin, două, maxim trei şi le punem într-un vas. După asta adăugăm o halbă, două, maxim trei de bere, tot acolo mai punem o votcă, două, maxim trei, iar la sfârşit, mai adăugăm un pahar de coniac, două, maxim trei. După care tot conţinutul acesta îl punem un pic la foc. După asta se serveşte un cocktail... două, maxim trei, apoi ne ridicăm şi facem un pas, doi, maxim trei.

Invenţie.Una chiar  genială: cică a apărut hârtia de şters la... coeur!

Europenizare (globalizare?). „Vom avea de-acum înainte dominaţia banului internaţional, o domnie străină, impusă de străini; libertatea de muncă şi tranzacţiuni; teoria mincinoasă, de a lupta pe picior numai în aparenţă egal, în realitate şchiop, inegal. Şi, în această luptă, nu va învinge cine-i tare, nobil sau eroic; învinge cel pentru care orice mijloc de câştig e bun, cel fără scrupul faţă de concetăţenii săi, cel pentru care orice apărare a muncii şi onoarei românului e o piedică pe care va tinde a o răsturna, pe cale legiuită sau pe cale piezişă, ascunsă.” (M. Eminescu, în ”Timpul”)

Nepăsare. Una ce nu cunoaşte hotare: La Bacău, la baştina lui Vasile Alecsandri – cel mai mare poet român până la Eminescu, doar natura se mai bucură că „bardul de la Mirceşti” s-a născut aici. Casa unde el a copilărit zace în ruine. Se spune că în anul 2000 ea a fost cumpărată de un italian, acesta având planuri s-o dărâme, dar toate au eşuat din cauza că pe clădire era fixată placa comemorativă. Nu se ştie dacă această placă – un fel de paşaport al monumentului istoric – va putea salva a doua oară „casa lui Alecsandri” de procesul ruinării, stimulat de nepăsarea autorităţilor. După cum comunică blogurile româneşti, „zeci de personalităţi din oraş critică situaţia, mai mulţi poeţi şi oameni de cultură merg să se fotografieze în faţa imobilului, pentru a trage un semnal de alarmă, dar, în zadar”.

Paradis.1. “Femeile ne-au făcut să pierdem Paradisul, dar cât de frecvent îl regăsim în braţele lor!” (I. Perlman) 2. „Cu drept cuvânt susţin femeile că ele fac din pământ un Paradis: pretutindeni forfotesc nenumărate Eve şi pentru fiecare trebuie socotit câte un şarpe.” (Jacob Saphir) 3. ~ (pierdut). Un film sud-coreean cu buget redus face furori în ţara asiatică, deoarece prezintă nu mai puţin de 825 de actori, actriţe şi figuranţi în pielea goală. „Mago” sugerează izgonirea Omului din Paradis şi treptata degradare a fiinţei gânditoare, prin distrugerea de către Om a Naturii, considerată ca un Paradis terestru. Astfel, de la corpurile frumoase, curate şi pure, se ajunge la trupuri maculate cu noroi, petrol ori deşeuri. Filmul a trecut greu de aspra cenzură sud-coreeană, abia după ce regizorul şi scenaristul său, un poet în vârstă de 41 de ani, a convins autorităţile că este vorba despre o peliculă cu un mesaj pur ecologic.

Partinică (şi de actualitate... numiţi voi, fiecare, ”personajele” politice posibile!).Lupul o prinde pe Scufiţă în pădure: – Domnişoară, ai două opţiuni: fuziune sau... absorbţie!

Politeţe (desăvârşită, de fapt...). “Săru-mâna, doamnă, primiţi cu orgasmul?”

Proximitate.Despre importanţa cunoaşterii numelor persoanelor importante pentru noi. După ce a fost ameninţat cu corigenţa (deoarece nu ştiuse numele preşedintelui ţării), elevul îşi întreabă profesoara dacă ea ştie cine e Maricica. La nedumerirea acesteia, copilul afirmă: – Cred că ar trebui să ştiţi mai multe, doamnă, despre soţul dvs.



Articol salvat de pe www.monitorulsv.ro, ediţia din 08 Noiembrie 2019.
Acest articol este proprietatea Monitorul de Suceava si nu poate fi reprodus fără acordul scris al acestora.