Tinerii cu HIV/SIDA, folosiți de familiile lor drept surse de venit

Una dintre problemele cu care se confruntă tinerii suceveni infectați cu HIV/SIDA este dificultatea de a-și găsi o slujbă, care odată cu salariul le-ar aduce și mult dorita integrare socială. Tulburător este că acești tineri sunt descurajați chiar de familie să lucreze, deoarece astfel părintele care este angajat ca însoțitor ar deveni șomer și ar pierde indemnizația acordată de stat. Persoanele seropozitive și organizațiile care apără drepturile acestora reclamă din ce în ce mai des discriminarea la care sunt supuși oamenii infectați cu HIV/SIDA atunci când încearcă să-și găsească un loc de muncă.
Un raport prezentat, ieri, de Asociația Red Ribbon Fălticeni, la seminarul “HIV/SIDA și locul de muncă”, organizat la AJOFM Suceava, a arătat că persoanele seropozitive semnalează din ce în ce mai des cazuri de discriminare la locul de muncă și estimează că numărul acestora va crește în perioada următoare, dat fiind faptul că generația de copii infectați în perioada 1988-1991 a ajuns acum la vârsta maturității și dorește să se integreze profesional.
Costel este unul dintre copiii contaminați pe când avea trei ani, instituționalizat la Leagănul de la Fălticeni. Prezent ieri la seminar, Costel a spus că a încercat de trei ori să se angajeze la firme din Fălticeni și a fost refuzat după ce a dezvăluit că este seropozitiv. A absolvit 10 clase și n-a părăsit niciodată sistemul de protecție. Locuiește cu încă șapte colegi, dintre care trei deja bolnavi de SIDA, în una din căsuțele din sistemul alternativ de protecție, din Fălticeni. „Eu sunt în faza HIV, nu am probleme, pot să lucrez, dar nu m-au primit. Acum sunt la o tâmplărie în perioada de probă și cred că voi fi angajat. Îmi doresc să am posibilitatea să trăiesc, să mă pot încadra”, ne-a spus Costel.
El face parte dintre cei care consideră că persoanele seropozitive pot munci în condiții normale, dar afirmă că sunt și destui cei care cred că, dimpotrivă, din cauza sănătății precare nu pot munci sau cred că pot munci doar în anumite condiții, fie cu program redus de lucru, fie în activități care nu necesită efort intens sau prelungit.
Părintele însoțitor pierde o indemnizație între 400 și 600 de lei
Președintele Asociației Red Ribbon, Dorina Vasile, recunoaște, însă, că cel puțin la nivelul județului Suceava cele mai multe persoane seropozitive se înscriu în această ultimă categorie și ideea le este insuflată, de regulă, chiar de familia lor.
Explicația este simplă. La o familie în care există un tânăr seropozitiv vin lunar circa zece milioane de lei vechi de la stat – indemnizația de persoană cu handicap acordată celui seropoziv, de 270 de lei, indemnizația de hrană de și salariu de însoțitor pentru unul dintre părinți. Acesta din urmă este între 400 și 600 de lei lunar, în funcție de vechime. Dacă cel care îngrijește bolnavul a urmat și o școală de asistent personal, indemnizația de însoțitor crește cu 23 la sută.
În cazul în care asistatul își găsește o slujbă și se angajează, indemnizația de însoțitor se transformă în indemnizație personală, este plătită direct persoanei seropozitive, astfel că nu mai este familia cea care gestionează banii. Însoțitorul devine șomer și după expirarea celor 9 luni de ajutor de șomaj, probabilitatea de a avea o altă sursă de venit este minimă.
De asemenea, conform Dorinei Vasile, 70 la sută din tinerii seropozitivi din județul Suceava au abandonat școala în ciclul gimnazial, astfel că nu pot aspira decât la munci necalificate, plătite cu salariul minim pe economie. Și atunci, părinții le insuflă fie ideea că li se cuvin slujbe ușoare plătite cu salarii mari, neconformă cu realitatea, fie le spun că, decât să muncească degeaba, mai bine să stea degeaba.
Zece tineri seropozitivi sunt studenți în anul I
Situația a fost confirmată și de directorul AJOFM, Constantin Șuvăr, prezent la seminar, care a arătat că la instituția pe care o conduce nu a venit niciodată o persoană seropozitivă să solicite sprijin în găsirea unui loc de muncă.
Acesta a prezentat facilitățile de care se pot bucura cei care se angajează. În funcții de studiile efectuate, AJOFM plătește 1-1,5 salarii brute, care înseamnă, în cazul celor cu studii superioare, peste 700 de lei, iar de la 1 noiembrie 75% din salariul mediu, care se ridică la circa 1.200 de lei. Deci cel care se angajează ar avea un salariul de aproximativ 900 de lei, la care se adaugă indemnizațiile acordate de stat.
Singurul care pierde bani în urma angajării unui tânăr seropozitiv este cel care este angajat pe post de însoțitor.
În județul Suceava sunt 143 de adulți seropozitivi și 14 copii. Dintre adulți, zece sunt studenți în anul I și unul în anul III. În privința lor, Dorina Vasile nu are dubii în ceea ce privește capacitatea de a-și găsi un serviciu și a se angaja.