Tinere, alege bucuria!

După ce m-am rugat împreună cu voi, aș dori să vă las spre amintire și un sfat bun cu privire la educația voastră.
În educație, lucrul cel mai greu este orientarea libertății omenești. Adeseori, mai ales în vremea noastră, nu pot face față acestei sarcini educatorii; pier înșiși cei educați, nefiind în stare s-o stăpânească. Evident, aici partea principală a sarcinii le aparține înșiși celor educați: ce poate face educatorul spre binele unui om care are libertatea de a nu primi acest bine? Așadar, care din condițiile pentru ca libertatea voastră – libertate de care depinde tot viitorul nostru pe pământ și în veșnicie – să se dezvolte, care dintre aceste condiții depind de noi?
În primul rând, se cer din partea voastră atenția și respectul cuvenit față de libertatea voastră ca dar neprețuit al lui Dumnezeu, de care pe pământ are parte doar omul și de care el nu poate abuza nepedepsit. Ca atare, feriți-vă să luați hotărâri pripite în cele cu care păcătuiește adeseori tinerețea, ci deprindeți-vă să chibzuiți cu maturitate fiecare pas pe care îl faceți. Repetând înaintea poporului lui Israel Legea lui Dumnezeu înainte de intrarea în pământul făgăduinței, a zis: „Viață și moarte am pus înaintea ta, binecuvântare și blestem. Alege viața ca să trăiești, tu și urmașii tăi” (Deuteronom 30, 19). Alege, așadar cugetă, cercetează căile care stau înaintea alegerii tale și purcede pe cea care duce la viață, nu la moarte.
„Pe Domnul Dumnezeul tău, să asculți glasul Lui și să te lipești de El, căci în aceasta este viața ta și lungimea zilelor tale”
Greu este și pentru omul matur să stabilească sigur la ce deznodământ duce o alegere sau alta, în fiecare caz concret – cu atât mai greu este lucrul acesta pentru tineret. Domnul, Care i-a dat omului libertate atunci când l-a zidit și l-a refăcut după căderea sa, ne-a arătat însă calea vieții sub forma unei legi generale, altfel spus, a unui principiu general, de la care, chibzuind, trebuie să pornească rezolvarea fiecărui caz concret din viața noastră. În ce constă această lege? „Să-L iubești”, continuă Moise în povața pe care am citat-o, „pe Domnul Dumnezeul tău, să asculți glasul Lui și să te lipești de El, căci în aceasta este viața ta și lungimea zilelor tale”.
Așadar, cea de-a doua condiție a orientării corecte a libertății noastre este aceea de a stabili cu grijă dacă hotărârea pe care am luat-o corespunde cu voia lui Dumnezeu. Iar întrucât nu putem găsi o indicație limpede în Legea lui Dumnezeu pentru fiecare caz concret, mai mult sau mai puțin important, al vieții noastre, Moise și zice: „să te lipești de El”, adică să intri în împărtășire lăuntrică cu Dumnezeu prin rugăciune, prin dorirea inimii, prin dragoste, și El îți va vesti voia Sa în inima și conștiința ta și îți va arăta calea vieții.
Ferește-te, tinere, să te lași fără chibzuință în voia mișcărilor și pornirilor zgomotoase care sunt obișnuite acum printre ușuraticii tăi tovarăși de vârstă, care, oricine ar fi ei, sunt la fel de neexperimentați ca și tine; nu da nimănui libertatea ta, pentru care doar tu răspunzi, iar în împrejurările grele însingurează-te și cheamă-L în inima ta pe singurul sfătuitor fără greș – pe Domnul Dumnezeul Tău, și El te va înțelepți și te va învăța ce să faci și de cine să te ții!
Doar această mișcare a sufletului către comunicarea cu Dumnezeu îți va elibera într-o clipă imaginația și inima de amăgire, iar rațiunea – de patimă; toate puterile sufletului tău se vor întoarce sub stăpânirea ta, și vei fi în stare să le îndrepți încotro trebuie.
(Ambrozie Kliucearev, Arhiepiscopul Harcovului) (Viața de familie, traducere din limba rusă de Adrian Tănăsescu-Vlas, Editura Sophia, București, 2009, pp. 67-70, Doxologia.ro)