Afacerile cu țigări de contrabandă au luat o amploare deosebită la nivel național, iar Suceava se situează printre județele fruntașe la acest capitol. O bună parte din cota de peste un miliard de euro, cu care bugetul de stat a fost păgubit anul trecut prin neplata taxelor și accizelor aferente țigărilor care au alimentat piața neagră din România, revine traficanților care au acționat și continuă să lucreze nestingheriți în județul Suceava.
Încrengăturile sunt atât de numeroase și puternice, încât nici o persoană importantă care susține traficul cu țigări nu a căzut vreodată.
În numărul de astăzi, dar și în cele viitoare, Monitorul de Suceava va încerca să vă prezinte cine derulează aceste afaceri, cine sunt angajații statului care au legături în domeniul traficului cu țigări și cum sunt protejați aceștia de superiorii lor.
O scurtă prezentare
Țigările de contrabandă ajung pe piața locală și apoi în celelalte județe prin mai multe metode. Una din filiere este prin magazinele duty-free din Vama Siret, iar fumătorii cu pretenții preferă țigările aduse din aceste surse. Motivul? Calitatea tutunului ar fi mai bună în comparație cu cea folosită la fabricarea țigărilor aduse din Ucraina sau Moldova, chiar dacă prețul pentru un pachet este ușor mai ridicat, cu aproximativ un leu.
A doua sursă prin care se alimentează piața neagră este cu țigările aduse din Ucraina, prin Punctele de Trecere a Frontierei. În acest moment, în județul Suceava funcționează doar un singur punct de tranzit între România și Ucraina, la Siret, celelalte puncte, de la Izvoarele Sucevei, Ulma, Vicovu de Sus și Climăuți fiind închise temporar pentru finalizarea lucrărilor de amenajare la standarde europene.
Microbuze „agreate” atât de vameși, cât și de polițiștii de frontieră, care pot verifica în trafic ce transportă fiecare mașină, aprovizionează constant piața neagră a țigaretelor. Sunt așa numitele ture bune din Punctul de Trecere a Frontierei Siret, când microbuzele cu țigări de contrabandă intră în țară fără a fi verificate corespunzător.
În fine, a treia modalitate prin care este alimentată piața neagră este constituită din traficul pe fâșia verde. Baxurile cu țigări sunt aduse până la graniță de ucrainenii care fac parte din rețelele de traficanți, iar de acolo marfa este preluată de români și apoi distribuită către piețele din județ și din țară.
Peste 35.000 de pachete de țigări vândute ilegal
Traficul de țigări prin magazinele duty-free nu reprezintă un secret pentru nimeni, iar pentru vameșii de la Siret pare să fi devenit o chestiune uzuală, căreia nu-i trebuie acordată o atenție prea mare.
Câteva controale inopinate ale echipelor Direcției Județene pentru Accize și Operațiuni Vamale Suceava au confirmat că în magazinele duty-free din Siret e raiul pe pământ.
În decurs de nouă luni, în perioada 1 septembrie 2009 – 25 mai 2010, echipele de control au călcat de 14 ori în aceste magazine. Rezultatul a fost unul previzibil.
„Ca urmare a acestor controale s-au aplicat nouă sancțiuni contravenționale în cuantum de 294.000 de lei, s-au confiscat 360 pachete de țigări, suma de 53.047 de lei reprezentând contravaloarea a 35.630 pachete de țigări, și s-au calculat taxe vamale, accize și TVA în cuantum de 4.719 de lei. Actualmente se desfășoară un control la unul dintre aceste magazine duty-free, în cadrul căruia s-au aplicat două sancțiuni contravenționale în sumă totală de 110.000 de lei și s-a dispus confiscarea sumei de 53.047 de lei reprezentând contravaloarea celor 35.630 pachete de țigări având diverse mărci, urmând a se calcula și impune plata drepturilor datorate bugetului de stat (taxe vamale, accize, TVA)”, este comunicatul laconic transmis de Biroul de Presă al Direcției Regionale pentru Accize și Operațiuni Vamale Iași, instituție în subordinea căreia se află și Direcția Județeană Vamală Suceava.
Ce înseamnă aceste cifre seci
Ce înseamnă acest cifre seci pe care au dorit să le facă publice autoritățile vamale? Arată clar că în magazinele duty-free se acționează extrem de eficient. Un singur magazin a reușit să vândă în condiții suspecte peste 35.000 de pachete de țigări, dar proporțiile traficului cu aceste produse are valori care doar pot fi bănuite, niciodată cuantificate.
La un cartuș de țigări vândut de acel duty-free către fiecare persoană care a tranzitat România spre Ucraina, prin Punctul de Trecere a Frontierei Siret, rezultă că au existat 3.500 de cumpărători. Surse autorizate din cadrul Direcției Județene de Operațiuni și Accize Vamale Suceava spun că aceste persoane au cumpărat țigări din duty-free doar pe hârtie. În realitate, țigările au fost scoase din magazin de administratori și angajații acestora, în complicitate cu vameșii și polițiștii de serviciu de pe anumite ture, iar în acte au fost trecute numele unor persoane care apăreau în bazele de date din anii trecuți.
Ștampila care trădează
În momentul când au pus la cale aceste tranzacții folosindu-se de numele altor persoane, administratorii magazinelor duty-free din Siret au lucrat speculativ. Mai exact, după intrarea României în Uniunea Europeană, cetățenii statului nostru nu mai sunt trecuți în nici o bază de date a Poliției de Frontieră. Ori, asta însemna că o persoană putea apărea drept cumpărător de țigări, și eventual de băuturi alcoolice, în fiecare zi. Totuși, există și o urmă a tranzitării frontierei de către un cetățean român, pe care cei din magazinele duty-free fie au ignorat-o cu bună știință, fie au crezut că nimeni nu va demara nici un fel de cercetare. „Urma” se numește ștampila pe care ucrainenii o pun pe pașaportul fiecărui român care trece în țara vecină, și din care reiese fără echivoc ziua și ora la care „cumpărătorii” din magazinele duty-free au tranzitat frontiera.
„Cumpărător” cu pașaportul expirat
Din mulțimea „cumpărătorilor” fără știință am reușit să stau de vorbă cu două persoane. Ion Arcălean, un pensionar sucevean onorabil în vârstă de 72 de ani, a călătorit de mai multe ori în Ucraina în cursului anului 2009. El și soția sa aveau rude în zona Cernăuți și au trecut destul de des prin Punctul de Trecere a Frontierei Siret. Datele sale au rămas într-o bază de date și au fost folosite ulterior. Bărbatul a aflat abia acum câteva săptămâni că a fost client fidel al magazinelor duty-free. Spre surprinderea sa, apare că a cumpărat țigări și în cursul acestui an.
„Pașaportul meu a expirat în decembrie 2009 și apărea că am luat țigări în ianuarie și februarie 2010. Mi s-a spus că am luat țigări la anumite date, dar am întrebat cum să fi luat eu, dacă nu aveam pașaport, că doar nu am zburat? Am fost și eu grănicer și știu cum se trece în altă țară. În decembrie am fost de două ori, dar mi-a expirat pașaportul și nu am mai făcut altul, așa că nu am mai ieșit din țară. Ce-s de vină eu?”, s-a întrebat Ion Arcălean.
Printre cumpărătorii din magazinele duty-free din Siret apare și Viorica Arcălean. În vârstă de 63 de ani, femeia recunoaște că anul trecut a mers în Ucraina de mai multe ori, dar neagă că ar fi cumpărat vreodată țigări.
„Eu nu am cumpărat niciodată țigări, ci doar cafea. Atunci mi s-au luat datele din pașaport și poate că cineva le-a folosit după aceea. Nu am pentru ce lua țigări, pentru că nimeni din familia noastră nu fumează”, a mărturisit Viorica Arcălean.
Identități furate
Numărul sucevenilor cărora li s-au furat identitățile este cu mult mai mare. Pentru a justifica vânzările ilegale de țigări, vânzătorii și administratorii magazinelor duty-free din Siret s-au folosit fără scrupule de datele de identificare ale oamenilor care au trecut frontiera dinspre România spre Ucraina. În acest fel, traficului cu țigări din duty-free i-a fost dat aspectul de legalitate. Este un fenomen care a produs și continuă să producă sume importante, o industrie ilegală și extrem de profitabilă, în care legea tăcerii a ajuns la rang de virtute.
Care sunt firmele cu magazine duty-free la Siret
În Vama Siret funcționează patru magazine duty-free. Două dintre acestea vând și la această oră și țigări și băuturi alcoolice, iar celelalte au dreptul de a comercializa doar alte produse, gen parfumuri, cafea sau bomboane.
Firmele care au obținut în instanță anularea Ordinului Ministrului Finanțelor Publice 202/12 februarie 2010 privind eliminarea de la vânzare a băuturilor alcoolice și a țigărilor din magazinele duty-free sunt SC Euro Trade Invest SA Poșta Câlnău și SC Transeuro Import Export SRL Constanța. Celelalte două firme, SC Heinrig Impex SRL București și SC Emptor SRL București funcționează în continuare, dar vând orice alt produs mai puțin băuturi alcoolice și țigări.