Declarațiile lui Traian Băsescu privind restricțiile impuse de autoritățile de la Viena pe politica de credit a băncilor austriece în Europa de Est „au sunat precum lamentările unui protestatar Occupy Wall Street”, însă temerile președintelui sunt justificate, potrivit unui comentariu The Economist.
The Economist scrie, într-un comentariu, despre posibilitatea retragerilor de capital de către băncile vest-europene, îndeosebi cele austriece, din regiune și despre declarațiile șefului statului de săptămâna trecută.
Președintele Băsescu a declarat, joi, că băncile europene au obținut „profituri uriașe” în România, iar dacă se pregătesc să o lase nefinanțată în criză este „lipsă de fair play”, el spunând că vrea să creadă că statele venite mai târziu în UE nu vor fi puse să plătească „lăcomia” băncilor.
„Vreau să cred că anunțul băncii centrale a Austriei privind scăderea fluxurilor de capital către statele din zona non-euro a fost o eroare sau o neînțelegere a efectelor”, a adăugat Traian Băsescu.
Banca Națională a Austriei a emis săptămâna trecută o serie de instrucțiuni prin care condiționează avansul creditării la subsidiare de creșterea refinanțărilor locale, în principal prin depozite, dar și prin emisiuni pe piața locală și fonduri de la instituții supranaționale precum Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) sau Banca Europeană pentru Investiții.
Astfel, susbsidiarele care sunt expuse în mod deosebit trebuie să se asigure că raportul dintre noile împrumuturi și refinanțarea locală (raportul dintre credite și depozite incluzând refinanțarea locală) să nu depășească 110%, ceea ce echivalează cu posibilitatea de a finanța cu un euro o sucursală dacă aceasta atrage 10 euro din piața locală.
„Vreau să nu fim în situația de a le aduce aminte prietenilor europeni cât au condiționat accesul României în UE de privatizarea sistemului bancar. Domnilor, ați obținut profituri uriașe în România din 2000 și până în 2009, iar azi dacă vă pregătiți cumva să lăsați economia românească nefinanțată în perioadă de criză, vom considera o lipsă de fair play în relația cu România. Vreau să cred că acest lucru nu se va întâmpla, că nu vom fi puși țări care am venit mai târziu în UE să plătim factura lăcomiei sistemelor bancare, a lăcomiei, a imprudenței, a lipsei de responsabilitate de pe vremea când dădeau credite cu buletinul. S-au creat mecanisme europene de capitalizare a băncilor și apelul meu este să apelați la aceste mecanisme, și nu la sugrumarea economiei românești, prin diminuarea fluxurilor de capital necesare atât bugetului de stat, cât și mai ales economiei private”, a avertizat președintele Băsescu la o conferinta organizata de The Economist la Bucuresti.
Reprezentanții băncii centrale prezenți la conferință au arătat că sistemul este solid, iar riscul ca subsidiarele să dea faliment și să necesite renaționalizarea este „zero”. Viceguvernatorul BNR Cristian Popa a declarat că, chiar dacă băncile mamă restricționeaza fluxurile de capital, România rămâne mai atractivă decât alte țări din regiune, notează The Economist.
Însă Europa de Est este vulnerabilă la riscuri importante propagate de criza datoriilor de stat din zona euro, scrie publicația, amintind de avertismentul lansat recent de economistul șef al Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare, Erik Berglof.
„Capacitatea guvernelor din Europa de Vest de a sprijini sistemul bancar ajunge evident la limită. A lăsa subsidiarele internaționale orfane în contextul unei crize tot mai severe în țăarile de origine ar submina încrederea în sistemele financiare din Europa emergentă”, a arătat acesta.
„Acum o lună, la Bruxelles, Băsescu credea că a obținut condiții în care împiedică băncile să retragă capital de la subsidiare, după ce liderii UE au convenit recapitalizarea băncilor europene. Se pare însă că acordul nu a reprezentat un angajament solid. După ce Erste a raportat pierderi de 726 miliarde euro în Romania, iar Raiffeisen Bank ia în calcul retragerea din regiune, temerile președintelui par justificate”, conchide The Economist.
