Teza de doctorat a preotului Herea din Pătrăuți, lansată la Universitatea Cernăuți

Teza de doctorat a preotului Gabriel Herea, paroh la biserica-monument UNESCO din Pătrăuți, a intrat în atenția editurii K.A. Romstorfer a Muzeului Bucovinei, care a tipărit-o sub forma unui volum în 500 de pagini, la sfârșitul anului trecut. Cartea „Mesajul eshatologic al spațiului liturgic creștin. Arhitectură și icoană în Moldova secolelor XV-XVI” are prefața semnată de istoricul de artă prof. univ. dr. Tereza Sinigalia, care o apreciază drept „o primă încercarede a ilustra, exemplu cu exemplu luat din arta Moldovei secolelor amintite, dar și cu unele exemplificări din cea universală, direct văzute de autorul curios să își lărgească orizontul vizual și astfel să se apropie mai bine de creațiile pe care realitatea de acasă, devenită tot mai bogată în urma restaurărilor, începând cu cea din biserica lui Ștefan cel Mare de la Pătrăuți, unde este paroh din 2003, i-o ofereau”.
„A ajuns astfel să caute echivalența dintre cuvânt și imaginea sacră, folosită în scopul transmiterii mesajului Bisericii, în cazul de față, cel eshatologic, nu rezumat la câteva texte, teme sau imagini – punctul de pornire putând a fi oricare dintre ele – ci la zeci de grupaje menite să decodeze, dintr-un unghi de vedere ce poate părea uneori subiectiv, dar cel mai adesea bazat pe surse de autoritate, sensuri ascunse sau propuneri ce pot deschide drumul unor cercetări viitoare”, scrie prof. Sinigalia.
Realitățile „artistice”, sub semnul „biruinței majore a lui Hristos asupra morții”
Din „decodarea” textului, realizată de renumitul istoric de artă, am reținut considerațiile asupra perspectivei teologice a parcursului Creație – Mântuire – Veșnicie.
Prof. univ. dr. Tereza Sinigalia menționează: „Intuite mai mult și demonstrate pe fragmente, realitățile să le spunem «artistice» ale Moldovei medievale sunt puse, toate, în subsidiar, așa cum rezultă explicit din text și implicit din modul de tratare de către autor sub semnul biruinței majore a lui Hristos asupra morții, care justifică și adună în jurul său tot ceea ce se consideră a fi biruință a Maicii Domnului, a Îngerilor, a Sfinților sau chiar a ctitorilor. (…) Justificarea unui asemenea demers amplu pleacă de la ideea că, în arta religioasă răsăriteană medievală nimic nu a fost creat la întâmplare, că realizările constructive și plastice au un fundament teologic descifrabil în sursele scrise, biblice, patristice și/sau liturgice, pentru a căror circulație în Moldova, în contextul pierderii foarte multor manuscrise, despre care bănuim că au circulat sau au fost copiate aici, spațiul sacru și mai ales imaginile pot constitui o dovadă indirectă.
Susținută de analiza monumentelor la fața locului, de cultura teologică și de începutul unei experiențe în domeniul istoriei artelor, de studiul bogatei bibliografii și de călătorii în străinătate menite să îi îmbogățească orizontul de cunoaștere și bagajul de imagini destinat comparațiilor, lucrarea părintelui Gabriel Herea, așa cum preconizam la început, este «o carte» și poate pregăti o «cale» spre cercetări viitoare”.
Volumul, editat într-un tiraj de 1.000 de exemplare, în condiții grafice deosebite, bogat ilustrat, va fi lansat la Universitatea Cernăuți în data de 29 ianuarie, cu o prezentare făcută de acad. Răzvan Theodorescu și prof. Tereza Sinigalia. Vor urma Suceava, București și Sibiu. Având în vedere contribuția cercetării realizate de preotul Gabriel Herea pentru istoria artei bizantine, volumul a fost deja trimis de autor bibliotecilor de stat din Munchen, Atena, Londra și Roma.