Cererea tot mai mare de produse ecologice a forțat companiile asiatice de textile să se orienteze către producția de îmbrăcăminte „curată”, chiar dacă fabricile ecologice au costuri de producție mai mari, relatează AFP. Pentru a confirma tendința acestor timpuri, cu ocazia târgului internațional bianual Texworld, ce are loc în această săptămână la Paris, 60 din cele 660 de firme participante din lumea întreagă au abordat „steagul verde”, ceea ce reprezintă o creștere evidentă față de edițiile precedente, potrivit organizatorilor.
În China, Bangladesh și India, cei mai mari producători de textile din lume, ca și în Pakistan, Coreea de Sud și Taiwan, fibrele naturale, firele prelucrate manual, practicile și tehnicile ecologice de producție au început să se insinueze într-o industrie care adeseori poluează solurile, risipește resursele de apă și exploatează copiii.
Prietenos cu mediul
„Vom începe producția ecologică, bazată pe produse organice și organizarea unor astfel de târguri până anul viitor”, a declarat Sajedur Rahman Talukder, director de marketing pentru Norman Group of Industries, cel mai mare producător de textile din Bangladesh, ale cărui zeci de mii de angajați asigură materia primă pentru firmele occidentale precum grupul Ikea. „Este o cerință a pieței”, a explicat Talukder.
Fabricile ecologice, precum firma sud-coreeană Ludia, livrează produse de nișă, cu 15% mai scumpe decât cele realizate în fabricile tradiționale, „dar peste doi sau trei ani, consumatorii vor fi dispuși să plătească această diferență”.
„Conceptul de «eco-friendly» reprezintă cheia succesului, piața s-a schimbat”, a declarat directorul companiei Ludia.
Anul 2009 a fost declarat „Anul internațional al fibrelor organice”, pentru a impulsiona industria textilă mondială, a cărei cifră de afaceri anuală depășește 40 de miliarde de euro și în care bumbacul, linenul, sisalul, cânepa, lâna de alpaca, iuta, lâna naturală, angora și cașmirul sunt produse în majoritatea cazurilor în fermele mici de pe teritoriul țărilor sărace.
„Aproximativ 30 de milioane de tone de fibre naturale sunt produse anual”, din care 25 de milioane de tone sunt de bumbac, a anunțat, luna trecută, Organizația pentru Alimentație și Agricultură din cadrul Națiunilor Unite (FAO). „Începând cu anii 1960, folosirea fibrelor sintetice a crescut tot mai mult, iar fibrele naturale au pierdut foarte mult din cota lor de piață”.
Fabrica viitorului
În urmă cu 15 ani, antreprenorul chinez H.L. Ding s-a orientat către culturile naturale de cânepă, o plantă veche de peste 4.000 de ani, a cărei fibră era folosită pentru producerea pânzelor vechilor ambarcațiuni, și pe care investitorul chinez a denumit-o „fabrica viitorului”.
Fiind puternică, rezistentă, necesitând foarte puțină apă, îngrijiri speciale și nici un fel de îngrășăminte, „cânepa este o plantă specială, cea mai puternică dintre plantele industriale producătoare de fibre, chiar mai bună decât linenul”.
În urmă cu cinci ani, spunea directorul societății Hemp Fortex, cu sediul în Qingdao și cu un centru afiliat în Seattle, în Statele Unite, aproape nimeni nu auzise de cânepă. În prezent, concernul Nike o folosește împreună cu tehnologiile antibacteriene și împotriva radiațiilor ultraviolete pentru producerea celebrilor pantofi de sport.
„Credem că aceste plante, bumbacul și cânepa, vor trasa direcția viitorului”, a declarat Ding, ale cărui venituri au crescut de la 400.000 de dolari la 10 milioane de dolari pe an, prin vânzările pentru magazinele Walmart și pentru mărcile Banana Republic și Patagonia.
Chiar Her, un producător taiwanez de textile, a declarat că s-a orientat spre textilele ecologice, în urmă cu trei ani, „deoarece acestea erau foarte populare în Europa”. Vânzările de produse ecologice au crescut de atunci de peste 100 de ori.
Standarde pentru textilele organice
Vardhman Fabrics, o firmă indiană înființată în urmă cu 40 de ani, despre care se spune că este cel mai mare producător de iută din India, a ales tehnologia ecologică acum patru ani, „deoarece toată lumea ne cerea produse «eco-friendly» pentru a salva natura de efectele încălzirii globale”.
Să devii un producător ecologic nu este însă o alegere ușoară. Primul obstacol de trecut este câștigarea licenței care atestă că produsele fabricate sunt ecologice.
Ghidul mărcilor de textile ecologice, publicat de organizatorii Texworld, listează aproximativ 30 de firme diferite din Japonia, Europa și Statele Unite, care au impus standarde specifice pentru textilele organice, dar și certificate de atestare a caracterului ecologic al produselor expuse cu ocazia târgului.
„Este foarte scump și foarte dificil să obții aceste certificate”, a declarat Syed Adeel Haider, directorul de marketing al filialei pakistaneze a firmei US Denim Mills, unul din producătorii majori de pe piața pantalonilor blue jeans, care aprovizionează concernele Levi’s și Esprit.
„Nu dorim să distrugem mediul înconjurător, solurile sau recoltele, care sunt vitale pentru poporul nostru”, a declarat Adeel Haider. „Să fii ecologic reprezintă o atitudine socială, dar este, totodată, și o afacere. Materialele organice se bucură de o cerere foarte mare, iar magazine celebre precum Marks and Spencers, de exemplu, nu acceptă să cumpere nimic decât dacă noi suntem «curați» din punct de vedere al respectării mediului înconjurător”.
În urmă cu doi ani, când firma a început să ofere produse ecologice, nimeni nu era interesat de ele. „Acum, primim comenzi în fiecare zi”, a adăugat Adeel Haider.
Chiar și în China, liderul mondial de pe piața textilelor, cu o forță de muncă de peste 20 de milioane de muncitori și cu venituri obținute în 2008 de peste 400 de miliarde de euro, fabricile ecologice au început să câștige tot mai mult teren.
„China a început să primească tot mai multe comenzi de textile ecologice, iar clienții europeni ne înmânează o carte la fel de groasă ca un dicționar, ce conține standarde și certificate, cuprinzând tot ce trebuie să cunoști începând de la semințele brute și până la produsul finit”, a declarat Yan York, reprezentantul Chinei la târgul Texworld.
„În China, tot mai multe persoane bogate au început să ceară produse ecologice. Ei doresc haine care să fie atât în pas cu moda, dar care să respecte și mediul înconjurător”, a explicat Yan York.
