Țesutul adipos, departe de a fi doar un rezervor de grăsime, conține un număr mare de celule sușă hematopoietice, asemănătoare celor din măduva osoasă, care sunt capabile să se diferențieze în celule imunitare, potrivit unui studiu preliminar realizat pe șoareci, informează AFP.
Aceste rezultate nu au fost deocamdată confirmate pe subiecți umani. Dacă se va demonstra însă că țesutul adipos uman conține la rândul său celule hematopoietice capabile să se diferențieze în mastocite (celule imunitare) sau în alte tipuri de celule „atunci va fi revoluționat domeniul hematopoiezei (producerea sângelui)”, a explicat Béatrice Cousin, de la Centre National de la Recherche Scientifique (CNRS), coautoare a studiului.
Până în prezent, celulele sangvine erau produse doar de celulele sușă din măduva osoasă, a cărei prelevare este „complicată și foarte invazivă”, a explicat cercetătoarea franceză. În schimb, țesutul adipos „există în cantități mari și este ușor de extras”.
Studiile anterioare au relevat faptul că țesutul adipos, compus în mare parte din celule încărcate cu lipide (adipocite), adăpostește și anumite tipuri de celule prezente în sânge. Oamenii de știință credeau că acestea proveneau din măduva osoasă, unde au putut să se diferențieze din celule sușă.
Cercetătorii de la laboratorul Métabolism, Plasticité et Mitochondries din cadrul CNRS și Universității Paul Sabatier au reușit să izoleze, la nivelul țesutului adipos al șoarecilor, o populație de celule sușă hematopoietice capabile să genereze mai ales mastocite, implicate în procesele inflamatorii și alergice.
Pentru a determina rolul lor, oamenii de știință au reinjectat aceste celule sușă hematopoietice în sistemul circulator al șoarecilor, ele intrând astfel în concurență cu celulele sușă produse în măduva osoasă. Cercetătorii au constatat că mastocitele din intestin și din piele proveneau în principal din celulele sușă hematopoietice prezente în țesuturile adipoase.
Celulele sușă sunt astfel capabile să colonizeze și alte tipuri de țesuturi, altele decât măduva osoasă, și să se diferențieze în mastocite funcționale.
Mastocitele sunt omniprezente în sistemul imunitar, devenind foarte active atunci când apare o inflamație cauzată de un virus sau de o bacterie.
Dacă aceste celule vor fi descoperite și la oameni, acest lucru va deschide „perspective terapeutice majore pentru tratarea unor maladii imunitare precum obezitatea, diabetul, ateroscleroza, osteoartrita… ca și alergiile”, au explicat cercetătorii de la CNRS și de la Universitatea Paul Sabatier din Toulouse.
Studiul cercetătorilor francezi a fost publicat, luni, în revista americană Stem Cell.
