– Reporterii Monitorului de Suceava au pus mîna pe dosarul “METRO”
– Procurorii Parchetului de pe lîngă Tribunalul Suceava aduc acuzații grave unor persoane cu funcții importante în viața Sucevei
– Acestea sînt acuzate că au știut de construcția unui hypermarket METRO la Suceava și au facilitat obținerea unor terenuri la prețuri avantajoase de către anumite persoane
– Numai bucata de teren pe care a fost construit METRO a fost vîndută cu aproape 1,1 milioane de euro, după ce a trecut prin mai multe operațiuni de donare, vînzare-cumpărare către terțe persoane și societăți comerciale din București și Caraș Severin
64 de persoane din Suceava, Ipotești, Pătrăuți și Mitocu Dragomirnei au primit, în cursul anului 2002, 86,17 hectare de teren, la ieșirea din municipiul Suceava spre municipiul Fălticeni, în urma unei acțiuni inițiate de Prefectura Suceava pentru a reconstitui dreptul de proprietate al acționarilor Stațiunii de Cercetări Agricole (SCA) Suceava. Fără să aibă habar unde sînt situate aceste terenuri, oamenii s-au trezit la poartă cu tot felul de indivizi interesați să le cumpere terenurile (acțiunile). Ademeniți de zecile și sutele de milioane de lei cu care se puteau alege, nici unul dintre acționarii SCA Suceava nu a zis ofertelor de cumpărare. Nu trece multă vreme și, în zona suprafețelor cu pricina, SC „METRO CASH CARRY” România cumpără nu mai puțin de 45.000 de metri pătrați de teren cu aproape 1,1 milioane de euro și demarează construcția celui mare mare hypermarket de la Suceava, . Automat, valoarea terenurilor din zonă crește semnificativ, noii proprietari ai acelor suprafețe de teren, pentru care au plătit prețuri derizorii, trezindu-se peste noapte mai bogați cu milioane de euro. Aceasta este, pe scurt, povestea unei afaceri de succes, poveste, însă, care acum face obiectul unui dosar penal, așa-zisul dosar METRO. Procurorii secției de urmărire penală din cadrul Parchetului de pe lîngă Tribunalul Suceava consideră că toată această retrocedare de terenuri pentru acționarii SCA Suceava nu a fost decît o manevră a unor persoane cu funcții importante la acea vreme în administrația județului Suceava. Acestea au facilitat, de fapt, susțin procurorii, unele afaceri foarte avantajoase din punct de vedere financiar, prin tranzacționarea acestor terenuri la prețuri foarte mici la cumpărare și foarte mari la vînzare. Persoanele anchetate în dosarul „METRO”: fostul prefect al județului Suceava, Ioan Cușnir, foștii directori ai Direcției Generale pentru Agricultură și Industrie Alimentară Suceava (DGAIA) și Oficiului Județean de Cadastru, Geodezie și Cartografie Suceava (OJCGC), Nistor Atanasă, respectiv Titi Petrea, precum și o fostă subordonată a acestuia din urmă, Georgeta Dalia Chihaia. Toți aceștia sînt cercetați pentru săvîrșirea infracțiunii prevăzute de articolul 12 (litera b) din Legea 78/2000 –pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție. Din acest motiv, procurorii suceveni și-au declinat competența în favoarea Departamentului Național Anticorupție. Dacă vor fi găsiți vinovați, toți cei patru riscă, potrivit legii, să stea în spatele gratiilor între 1 și 5 ani. ( n.r.- Art. 12, litera b, din Legea 78/2000: “sînt pedepsite cu închisoarea de la 1 la 5 ani următoarele fapte, dacă sînt săvârșite în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite: b) folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații).
– Cum a început afacerea METRO?
La începutul anului 2002, la inițiativa Prefecturii județului Suceava, serviciile descentralizate de specialitate au întocmit un memoriu tehnic în care menționau că „pentru nerezolvarea unui număr de 67 de solicitări îndreptățite ale acționarilor din zona municipiului Suceava, a rezultat necesitatea constituirii suprafeței de 86,93 hectare de teren proprietate privată … prin trecerea din domeniul public al statului … în domeniul privat al statului”. Pe baza acestui memoriu tehnic, Prefectura județului Suceava și Consiliul Județean Suceava, la data de 23 ianuarie 2002 înaintează Guvernului României, Ministerului Administrației Publice o adresă prin care propune „scoaterea din domeniul public al statului și trecerea în domeniul privat a suprafeței de 86,93 de hectare de teren”, aflat în administrarea Stațiunii de Cercetări Agricole Suceava. În baza acelei note, două săptămîni mai tîrziu (7 februarie 2002) a fost emisă Hotărîrea de Guvern numărul 121, care a fost publicat în Monitorul Oficial nr. 129 din 18.02.2002, prin care suprafața de 86,93 hectare de teren arabil aflată în patrimoniul SCA Suceava trecea din domeniul public în domeniul privat. Anterior emiterii hotărîrii de guvern, Administrația Domeniilor Statului –Sucursala Suceava a solicitat Oficiului Județean de Cadastru întocmirea planurilor cadastrale ale terenurilor cu destinație agricolă, ce fac obiectul retrocedării. În fața anchetatorilor, unul dintre martorii în acest dosar, reprezentant al Administrației Domeniului Statului, a declarat că a solicitat întocmirea acestei documentații pentru terenul situat la ieșirea din municipiul Suceava spre municipiul Fălticeni, ca urmare a unor discuții purtate cu directorul de atunci de la „Cadastru”, Titi Petrea. Pe baza solicitărilor și documentelor depuse de persoanele care aveau acțiuni la SCA Suceava și doreau retrocedarea terenurilor deținute, Comisia Județeană pentru stabilirea drepturilor de proprietate privată asupra terenurilor din cadrul Prefecturii județului Suceava a emis mai multe hotărîri prin care a determinat pentru municipiul Suceava –o suprafață totală de 33,76 hectare, pentru comuna Mitocu Dragomirnei –29,63 de hectare, pentru comuna Pătrăuți –0,50 hectare, iar pentru comuna Ipotești –24,12 hectare. Astfel, suprafața totală cu privire la care s-a reconstituit dreptul de proprietate, conform acestor hotărîri, este de 88,01 hectare. Interesant este, susțin anchetatorii dosarului „METRO”, că delimitarea suprafețelor de teren propuse a fi retrocedate acționarilor pe bază de planuri cadastrale a fost făcută înainte de predarea efectivă a acestor terenuri de către Administrația Domeniilor Statului București către comisiile locale de aplicare a legii fondului funciar, lucru petrecut la începutul lunii mai a anului 2002. Ceea ce i-a făcut iarăși pe procurori să-și pună cîteva semne de întrebare este că suprafața totală predată pe baza protocoalelor a fost de 86,17 hectare de teren agricol și neagricol, în condițiile în care, așa cum arătam și mai sus, suprafața inițială era de 88,01.
– De ce tocmai terenurile de la ieșirea din municipiul Suceava spre Fălticeni?
Procurorii secției de urmărire penală a Parchetului de pe lîngă Tribunalul Suceava consideră că motivațiile inițiatorului hotărîrii de guvern, prefectul Sucevei de la acea vreme, cum că inițiativa legislativă s-a impus datorită solicitărilor cetățenilor adresate instituției pe care o conducea, care cereau restituirea suprafețelor aflate în patrimoniul SCA Suceava, nu se confirmă. Culmea e că, la data inițierii hotărîrii de guvern (23.01.2002), nu se cunoștea situația acționarilor SCA Suceava care solicitau restituirea terenurilor deținute de această instituție publică. Totodată, procurorii se întreabă cum din cele 67 de solicitări inițiale, doar unui număr 64 de persoane li s-a reconstituit dreptul de proprietate. De asemenea, este curios cum din totalul suprafețelor de teren agricol deținute de SCA Suceava pe raza a nu mai puțin de 9 localități (municipiul Suceava, comuna Moara, Șcheia, Grănicești, Dărmănești, Ciprian Porumbescu, Udești, Pojorîta și Moldova Suliția), inițiatorii hotărîrii de guvern cu pricina au stabilit ca amplasament al retrocedării zona de la ieșirea din municipiul Suceava spre municipiul Fălticeni, zonă atractivă din punct de vedere urbanistic și comercial.
– Știau de proiectul viitor METRO
Procurorii Parchetului de pe lîngă Tribunalul Suceava care s-au ocupat de dosarul „METRO” sînt de părere că inițiatorii hotărîrii de guvern și persoanele cu funcții de conducere și decizie implicate în aplicarea acestei hotărîri au folosit în mod direct informațiile cu privire la această activitate în scopul obținerii unor avantaje de către ei sau alte persoane, prin obținerea la prețuri foarte avantajoase a unor terenuri agricole. Practic, acuză procurorii, motivațiile demersului fostului prefect al Sucevei au fost altele decît restituirea terenurilor către foștii proprietari. În acuzațiile aduse celor patru, Cușnir, Petrea, Atanasă și Chihaia, procurorii Parchetului de pe lîngă Tribunalul Suceava spun că aceștia au stabilit amplasamentul terenurilor retrocedate într-o zonă cu interes urbanistic și comercial, nefiind motivați de restituirea acestor terenuri către persoanele îndreptățite, care se aflau în localități îndepărtate de acest amplasament. De asemenea, au comasat terenurile de teren predate ADS către autoritățile publice locale și au divizat în parcele de 20-25 de ari de teren, dar au avut grijă să mențină, însă, și trupuri compacte, în special cel de 45.000 metri pătrați, pe care ulterior s-a construit complexul comercial “METRO”. De aici rezultă, susțin anchetatorii, că cei patru cunoșteau acest proiect viitor și au facilitat o afacere comercială. Despre această suprafață de 45.000 de metri pătrați de teren, procurorii au aflat că a fost cumpărată în primă fază de un bărbat din municipiul București, care a donat-o unei societăți comerciale al cărei acționar unic era, după care a vîndut-o unei firme din Caraș-Severin cu suma de aproape 2,5 miliarde de lei, societate care la rîndul ei a revîndut-o ulterior către SC METRO CASH CARRY România cu suma de 1.088.240 Euro. Cu privire la aceste tranzacții, procurorii suceveni au sesizat Direcțiile generale ale finanțelor publice și controlului financiar de stat București și Caraș Severin. Un alt argument adus de procurori este că, imediat după emiterea H.G., la titularii de acțiuni ori la moștenitorii acestora s-au prezentat mai multe persoane care au solicitat cumpărarea acțiunilor deținute la SCA Suceava, aspect ce, consideră oamenii legii, confirmă faptul că informația cu privire la retrocedarea terenurilor și viitorul amplasament al acestora era deja folosită pentru obținerea unor cîștiguri, informație care nu putea veni decît de la persoanele implicate în inițiativa Hotărîrii de Guvern. Mai ales că acțiunile au fost achiziționate în baza unor antecontracte de vînzare-cumpărare autentificate, ceea ce, subliniază procurorii, formează convingerea că ei cunoșteau în detaliu demersurile autorităților publice locale.
Contactat ieri telefonic, fostul prefect al Sucevei, Ioan Cușnir, a spus că nu comentează acuzele aduse de procurori, menționînd doar că, din punctul său de vedere, Prefectura Suceava a făcut totul cu respectarea prevederilor legale.
