TEREBLECEA (III). Biserica ortodoxă a Sfinților Arhangheli Mihail și Gavril din Tereblecea, a fost construită, pe locul vechii bisericuțe a mănăstirii Putna, aflată sub patronaj imperial, între anii 1883-1886. În 1843, bisericuța veche avea 1.421 enoriași, paroh fiind Filip Ieremievici. În 1876, biserica avea 2.643 enoriași, paroh fiind Dimitrie Seleschi, iar preot cooperator, Ilarie Dracinschi. În 1907, paroh era Ștefan Seleschi, născut în 1842, preot din 1868, paroh din 1875, preot cooperator fiind George Ciupercă, născut în 1873, preot din 1900, iar cantor, din 1888, Ioan Botezat, născut în 1864.
Din 1816, funcționa la Tereblecea o școală trivială română cu 6 clase, iar din 1874, și o școală germană cu 4 clase[1].
Biserica luterană germană din Tereblecea a fost sfințită în 23 noiembrie 1867, pe cheltuiala lui John Hubich (1.100 guldeni), dar a fost dărâmată de armatele rusești, în 1917, și reconstruită în 1920 pe aceeași temelie. Primul pastor luteran din Tereblecea a fost Rudolf Fischer.
Biserica catolică din Tereblecea a fost construită în 1937, capela slovacă, din partea de răsărit a satului, existând din 1873.
Printre germanii din Tereblecea s-au numărat luteranii Gustav Engel, Franz Hubich, Friedrich Manz, George Manz, Hermann Massier, John Sauer, Christian Wagner, și Friedrich Zachmann, precum și catolicii Ferdinand Hoffmann, Ferdinand Kozlowski, Adam Mayer, John Mayer, Adam Tetiwa, Josef Tetiwa și slovacul Michael Kuczak (Kuchik).
În 1890, Tereblecea avea 3.800 locuitori. Învățători la școala română erau Constantin Botezat și Constantin Corvin, iar la școala germană, Peter Serfas, Val. Schweitzer și David Hoffmann. Parohi ortodocși erau Ilarion Dracinschi și Vichentie Simiganovschi, iar cantor bisericesc – Ioan Botezat.
Banca rurală românească, în sistem Raiffeisen, a fost întemeiată la Tereblecea, în anul 1900, de parohii Ioan Fedorciuc (director) și Alexandru Voevidca (președinte), cu 52 părtași. Din comitetul de direcție și control făceau parte Ioan Vatamaniuc, Simion Bodnarescu, Luca Bodnarescu, Dimitrie Zaremba, Tanasie Vatamaniuc, Petrea Procopiuc și Teofil Ițcuș. Cabinetul de lectură „Ajutorul” funcționa încă din anul 1896, în incinta școlii, cu 75 membri, 112 cărți, un abonament la gazetă și 5 florini avere, inițiatorii și conducătorii acestei prime biblioteci comunale la Tereblecea fiind Ambrosie Gribovici, Ioan Fedorciuc și Dimitrie Zaremba.
În 26 septembrie 1925, Tereblecea a fost vizitată de mitropolitul Nectarie Cotlarciuc, vizita începând la „biserica din Tereblecea, unde a fost primit de către dl deputat Roșca, dl prefect Bădăluță, de parohul satului, precum și un mare număr de credincioși”[2].
La Tereblecea s-a născut publicistul Filimon Rusu (25 decembrie 1880) și scriitorul George Nimigeanu (24 mai 1909).
[1]SCHEMATISMUS DER BUKOWINAER, Czernowitz, 1843 p. 39, 1876 p. 32, 1907 p. 159, 138
[2]CALENDARUL Glasul Bucovinei, Cernăuți 1926, p. 166