Speranța de viață a persoanelor care suferă de SIDA a crescut, în medie cu 13 ani în țările dezvoltate, de când s-a început administrarea combinațiilor de trei tratamente antiretrovirale, mortalitatea scăzând cu 40%, potrivit unui studiu publicat în The Lancet și preluat de AFP.
O echipă de specialiști, coordonată de profesorul Robert Hogg, de la Centrul de Cercetare asupra SIDA din Vancouver (Canada), a comparat rata de mortalitate din rândul pacienților din perioada 1996 – 1999 (în care medicii au început să folosească terapiile antiretrovirale combinate) cu cea din perioada 2003 – 2005. În anii dintre cele două perioade studiate, terapiile au devenit „mai eficace, mai tolerate și mai simple în ceea ce privește doza conținută”.
Potrivit acestei evaluări, ce include rezultatele a 14 studii, la care au participat peste 40.000 de persoane din America de Nord și Europa, speranța de viață a pacienților bolnavi de SIDA din țările dezvoltate a crescut de la 36,1 la 49,4 ani, cu mici variabile.
Astfel, pacienții care s-au infectat din cauza seringilor folosite la administrarea drogurilor au o speranță de viață în medie cu 12 ani mai mică, la fel și pacienții care au început să se trateze târziu, care trăiesc, în medie cu 18 ani mai puțin decât cei care se tratează din stadiul incipient al bolii.
De asemenea, femeile au o speranță de viață ușor mai ridicată decât a bărbaților, pentru că de obicei se tratează de la începutul bolii.
Speranța de viață a persoanelor seropozitive rămâne mai scăzută decât a celor seronegative, în medie cu 20 de ani.
Datorită tratamentelor combinate, SIDA s-a transformat din boală mortală într-una cronică de lungă durată, spun specialiștii.
Un alt studiu publicat în revista The Lancet, realizat de cercetătorii de la Universitatea New South Wales (Sydney, Australia), indică faptul că persoanele contaminate cu virusul HIV, care urmează o terapie antiretrovirală, nu trebuie să renunțe la protecția sexuală, riscul de infectare a partenerului fiind de patru ori mai mare.
Specialiștii australieni contestă astfel rezultatele unui studiu elvețian care concluziona că, dacă virusul HIV nu a fost detectat în sânge în primele șase luni și dacă partenerul seropozitiv nu suferă de o altă infecție transmisibilă pe cale sexuală, atunci un cuplu sero-diferit (unul seropozitiv și celălalt seronegativ) poate renunța la prezervativ.
Cercetătorii spun că în aceste condiții riscul de infectare cu HIV „nu este egal cu zero”.
La o medie anuală de 100 de relații sexuale neprotejate, riscul de infectare este de 0,22% (transmitere de la femeie la bărbat), de 0,43% (de la bărbat la femeie) și de 4,3% (de la bărbat la bărbat).
Cercetătorii sunt de părere că în zece ani, la o populație de 10.000 de cupluri în care unul dintre parteneri este infectat, se vor îmbolnăvi 215 bărbați și 425 de femei, în urma unei relații heterosexuale și 3.524 de bărbați, în urma unor relații homosexuale.
