Terapia prin post, mai mult decât o curățare a organismului

Se știe că vechii sfinți, pustnici și călugări trăiau până la vârste înaintate datorită organismului extrem de purificat de toxine. În plus, în multe tradiții spirituale, postul negru era de o mare însemnătate pentru curățarea corpului, dar și a spiritului.
Dacă în Evul Mediu cavalerii creștini țineau post înaintea luptei, pentru a-și purifica spiritul, în unele sate din România era obiceiul ca mirii să postească în totalitate și să reflecteze asupra existenței lor cu o zi înainte de cununie.
Fitoterapeutul Liviu Buluș a dezvăluit beneficiile terapeutice ale postului asupra organismului.
„Gândim în funcție de ceea ce mâncăm”
Postul este o componentă indisociabilă a religiei ortodoxe și de aceea nu se poate vorbi despre el fără o cunoaștere prealabilă a principalelor linii directoare ale acestui mod de viață.
„Postul reprezintă unul dintre elementele indisociabile ale religiei ortodoxe. Este un interval de timp – o zi sau mai multe – în care omul, creștinul în particular, își sporește eforturile în vederea desăvârșirii: pe de-o parte, în privința hranei, mâncând elemente de origine vegetală sau nemâncând deloc, depinde de natura postului, pe de altă parte, prin rugăciune mai intensă, prin fapte bune și îndepărtarea de păcate, care pot fi săvârșite cu gândul, cu vorba și cu fapta. Istoria religiilor ne arată că nu numai creștinismul, ci și alte religii străvechi au recomandat și au practicat postul, convinse că mintea și activitatea ei sunt influențate de hrană, adică gândim în funcție de ceea ce mâncăm”, a explicat specialistul Liviu Buluș.
70% din energia noastră este utilizată pentru digestie
După ce mâncăm, 70% din energia noastră este utilizată pentru digestie. În momentul în care corpul nu mai este pus în măsura de a utiliza energia pentru aceasta, el se vede nevoit să-și restructureze întregul sistem de prelucrare, absorbție și eliminare.
Rămâne activ procesul de dezasimilație, care este mult mai economic din punct de vedere al consumului energetic pentru organism.
„În cazul omului deplin sănătos vom observa în timpul postului complet o capacitate mult mai mare de muncă, o îmbunătățire a performanțelor fizice și, mai ales, intelectuale. În cazul persoanelor care se confruntă cu afecțiuni fizice, dar nu numai, în timpul postului, cea mai mare parte din energie va fi mobilizată pentru refacerea echilibrului, a ceea ce a fost perturbat”, a explicat terapeutul.
În timpul celui negru nu aveți voie decât apă…
Un om sănătos are posibilitatea de a rezista fără hrană până la aproape 100 de zile.
„Recordul în materie de post negru se pare că fost realizat în America, 90 de zile de post. Însă postul negru ținut de credincioșii creștini depășește limitele de înțelegere ale medicinei, există mai mulți creștini care au trăit fără hrană perioade lungi. Postul negru se ține săptămânal, începând de noaptea, de la ora 00:00, și se termină a doua zi, la ora 00:00. În acest interval de timp nu se va mânca absolut nimic, dar se va bea apă în cantitate suficientă. Acest tip de post este bine să fie ținut o zi pe săptămână, cel mai bine miercurea sau vinerea (când nu este perioada posturilor mari de peste an). Se va evita însă ținerea postului negru în ziua de luni”, a adăugat specialistul.
… iar a doua zi consumați fructe și polen
Iată și câteva recomandări de care ar trebui să țineți cont pentru postul negru de o zi.
„Seara, înainte de post, este bine să consumați alimente ușoare: lapte, salate, fructe yang (mere, gutui, nuci, fragi, mure, zmeură, coacăze negre), iar de la trezire până a doua zi, la aceeași oră, nu mai mâncați nimic. Aveți însă voie să beți câtă apă doriți și e indicat să citiți texte cu caracter spiritual. De asemenea, se recomandă evitarea efortului susținut, a zgomotului, agitației, dar totodată însușirea unei atitudini dinamice, active”, a mai adăugat fitoterapeutul, potrivit căruia postul nu este un prilej de tristețe, angoasă, melancolie sau lenevie.
A doua zi, la prima masă nu este recomandat să consumați alimente grele, ci mai degrabă fructe, polen sau miere, întrucât ieșirea din postul negru trebuie să se facă treptat. Mai puteți consuma și sucuri de fructe, lichide multe, apoi treceți treptat la hrană solidă, lucruri care sunt valabile și pentru postul normal.
„În cazul postului de 40 de zile este bine ca revenirea să dureze zece zile, ca să-i acordați organismului răgazul necesar pentru a se adapta din nou la prelucrarea sistematică a alimentelor. Atenție însă: postul nu este același lucru cu vegetarianismul! Ca parte integrantă și componentă fundamentală, în special a religiei ortodoxe, se comportă ca un catalizator al stărilor spirituale benefice, înlesnind comuniunea cu Dumnezeu”, a mai adăugat Liviu Buluș.
Util în cazul afecțiunilor tubului digestiv și al gripei
Pentru cei care practică postul ca pe o terapie în vederea ameliorării stării generale de sănătate sau în vederea vindecării de anumite maladii organice sau alte boli este bine de reținut că terapia prin post este extrem de eficientă în următoarele cazuri majore: depuneri de țesut adipos, obezitate, sedentarism, probleme de digestie și de metabolism, apetit greu de controlat, boli grave datorate intoxicării treptate sau fumatului.
Fitoterapeutul mai sfătuiește să apeleze la terapia prin post și persoanele care consumă excesiv carne, alcool, narcotice, bolnavii diagnosticați cu cancer, boli venerice, afecțiuni ale tubului digestiv sau afecțiuni infecțioase acute, de tipul gripei.
Postul adevărat este fuga de păcat
„Postul nu este doar un regim alimentar, iar, pe de altă parte, alimentarea vegetariană, pentru a se numi post, trebuie unită cu smerenia, cu rugăciunea, cu iubirea și cu filantropia. Postul ținut de creștini nu este numai o luptă împotriva Satanei, ci și împotriva propriilor porniri care i-ar putea duce la păcat. Postul adevărat este fuga de păcat și cultivarea virtuții, iar finalitatea acestuia este îmbunătățirea stării morale a creștinului, curățirea trupului și a sufletului, astfel încât să devină mai apt de prezența lui Dumnezeu”, a încheiat Liviu Buluș. Postul este cea mai simplă expresie a ceea ce se numește stare de jertfă, pentru că în zilele în care postiți renunțați, de fapt, la toate alimentele permise.
(Cătălina TĂGÂRȚĂ)