Terapiile care folosesc diverse specii de larve pentru curățarea rănilor deschise și infectate nu sunt la fel de miraculoase precum se credea în trecut, potrivit unui studiu publicat în revista British Medical Journal, informează Reuters. Prin această metodă, rănile pacienților sunt curățate, într-adevăr, mai repede decât în cazul tratamentelor obișnuite, dar ea nu conduce la o vindecare mai rapidă. În plus, unii dintre pacienți chiar consideră că terapiile larvare sunt mai dureroase.
Viermii și medicina au o istorie comună foarte îndelungată. Chirurgul personal al lui Napoleon era un adept al terapiilor larvare. Viermii au fost folosiți pe scară largă în timpul Războiului Civil din America, dar și la începutul secolului XX, în tratamentele aplicate asupra răniților din Primul Război Mondial.
Recent, experții în biomedicină au cercetat din nou posibilitățile de folosire terapeutică a viermilor, inclusiv potențiala lor capacitate de a preveni infecțiile periculoase, precum stafilococul auriu rezistent la meticilină (MRSA). În acest scop, cercetătorii de la Universitatea britanică York a recrutat 267 de voluntari care sufereau de ulcer varicos, pe care i-au tratat prin terapie larvară sau cu ajutorul hidrogelului, un medicament standardizat folosit pentru curățarea rănilor deschise și infectate.
Cercetătorii nu au constatat diferențe semnificative în privința rezultatelor medicale și a costurilor între cele două grupuri de voluntari.
Larvele pot fi folosite, cu succes, în anumite domenii specializate, precum pregătirea pacienților pentru grefele de piele. În acest caz, un pacient a cărui plagă a fost curățată mai repede va putea fi mutat mai repede în sala de operație.
Terapiile larvare sunt eficiente în cazul rănilor deschise, deoarece larvele mănâncă țesuturile putrezite și moarte, iar rănile sunt astfel curățate. Ele nu se ating de țesuturile sănătoase, preferând să se mănânce între ele, atunci când nu mai au nimic de mâncare.
