Teo Trandafir și Andreea Marin, persoane vătămate într-un dosar privind tineri care înșelau suceveni în numele vedetelor

Procurorii de la Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT), Serviciul Teritorial Suceava, au trimis în instanță recent un dosar privind patru inculpați, din care trei frați, într-un dosar privind înșelăciuni comise prin campanii umanitare inventate, promovate pe Facebook prin intermediul unor conturi false, deschise pe numele vedetelor Teo Trandafir și Andreea Marin, în vogă în perioada comiterii faptelor, 2015-2016.
Având în vedere că li s-a prejudiciat imaginea, cele două vedete au fost audiate de procurori. Teo Trandafir a ales să aibă calitatea de parte vătămată în dosar, în timp ce Andreea Marin a dat declarații ca persoane vătămată, dar a rămas în dosar doar cu calitatea de martor.
Au afectat imaginea și credibilitatea vedetelor în fața publicului
„Inculpații au creat, fără drept, în rețeaua electronică Facebook conturi fictive pe numele vedetelor TV, postând fotografii reale ale acestora, alături de informații personale (reale sau fabricate) care prin natura lor au cauzat prejudicii morale și de integritate, afectând imaginea și credibilitatea vedetelor în fața publicului, public care în prezent se poate manifesta neîncrezător în cazul derulării unor campanii umanitare autentice pe care acestea le-ar putea organiza”, au arătat procurorii DIICOT.
Foarte multe victime și bani mulți
Iulian Vlad Lăcătuș, în vârstă de 22 de ani, Alexandru Ovidiu Lăcătuș, de 23 de ani, Valentin Lăcătuș, în vârstă de 18 ani, frați, și Constantin Cătălin Negru, în vârstă de 23 de ani (vârstele sunt de la data comiterii faptelor), toți din Neamț, sunt inculpații din acest dosar.
Liderul grupului a fost Iulian Vlad Lăcătuș, acesta fiind acuzat că a constituit grupul infracțional organizat în cadrul căruia s-a acționat în mod coordonat, prin crearea de conturi fictive în rețeaua de socializare Facebook, inițiind campanii umanitare nereale și determinând numeroase persoane de a le trimite sume de bani, obținând astfel beneficii materiale.
Anchetatorii au adunat inițial probatoriu despre 273 de persoane care le-au transmis celor patru, prin diferite metode, aproape 35.000 de dolari. Oamenii credeau că ajută familii nevoiașe, în urma apelurilor făcute de Andreea Marin sau Teo Trandafir, însă în realitate vorbeau pe rețeaua de socializare cu tinerii amintiți mai sus.
Multe dintre victime au fost din Suceava, asta și în condițiile în care poveștile inventate erau legate tot de drame petrecute prin Suceava.
În jur de 80 de victime și-au menținut plângerile și sunt părți civile sau părți vătămate în procesul care va începe la Tribunalul Neamț.
Victimele se bucurau că sunt abordate de ”vedete” și picau în capcană
Strategia celor doi includea mai mulți pași: după ce creau pe Facebook conturi cu numele unor persoane publice, abordau, pe această rețea de socializare, diverse persoane și le întrebau dacă nu vor să ajute oameni nevoiași, de regulă copii, cazuri care au fost prezentate în cadrul unor emisiuni TV și erau de notorietate. Al doilea pas consta în faptul că „vedeta” se scuza că a trimis din greșeală mesajul, în realitate vrând să-l trimită altcuiva, după care le spunea celor abordați pe Facebook că, dacă doresc să ajute, le poate spune mai pe larg despre ce este vorba.
Pentru cine pica în capcană și era bucuros că se întreține pe Facebook cu o vedetă, pasul trei consta în oferirea de detalii cu privire la cazul umanitar. De exemplu, într-un caz, povestea era că doi sau trei copii din comuna suceveană Verești au rămas orfani după un incendiu la casă și au rămas în grija bunicilor. Aceștia din urmă trebuiau să dovedească faptul că sunt apți să crească nepoții cu o sumă de bani, o garanție financiară. Pentru ca micuții să nu ajungă la stat, se apela la mila oamenilor de bine. Cei care erau impresionați de poveste erau îndrumați cum să trimită banii, prin Western Union sau MoneyGram.
Copii crescuți în plasament, au pus la cale un plan relativ ingenios, dar la care a contribuit și naivitatea victimelor
Iulian Vlad Lăcătuș, considerat liderul grupului, a declarat că peste 150 de persoane i-au trimis doar lui bani în această poveste.
Iulian Vlad Lăcătuș a mărturisit că și-a cumpărat cu banii primiți de la oamenii de bine, care voiau să ajute, telefoane mobile, tablete, laptopuri, haine, mâncare, inclusiv o mașină.
Tinerii provin din familii dezorganizate, fiind dați în plasament de la vârste foarte mici.
Cei patru vor fi judecați pentru comiterea infracțiunilor de constituirea unui grup infracțional organizat, fals informatic în formă continuată și înșelăciune în formă continuată.
Din ancheta coordonată de DIICOT Suceava rezultă că tinerii își selectau atent victimele, după discuții în mediul on-line care îi ajutau să-și dea seama ce șanse de reușită au. Cele mai multe victime erau persoane în vârstă, unele plecate în străinătate și cu o situație financiară bună. Chiar dacă au dat dovadă de inventivitate, iar ideea de a se folosi de numele unor vedete a dat roade (inventivitate cel puțin dacă ne raportăm la perioada comiterii faptelor), nu se poate spune că metoda lor era una ieșită din comun. O doză de naivitate a existat din păcate la mai toate victimele.
Deși au pus la cale un mod de înșelăciune care a dat roade, tinerii nu și-au luat totuși prea multe măsuri de precauție, în ideea de a nu putea fi prinși. Anchetatorii au arătat că în cursul anului 2015, până să fie cercetați în cadrul unui dosar penal la Iași, inculpații își postau numerele de telefon pe Facebook și nu se sfiau să discute telefonic cu victimele și ulterior să ridice personal bani de la bancă.
Deși frați, trei dintre inculpați s-au cunoscut târziu, la limita vârstei de majorat, după ce au crescut, fiecare, prin plasament.