Pauza de meciuri de la Euro a fost compensată de zilele de început ale turneului de la Wimbledon. Tenisul, acest fenomen global, a avut de suferit doar din cauza ploii de la Londra, nu și din cauza Brexit-ului. Spre deosebire de Paris, Simona Halep a fost privilegiată, ea a apucat să joace două tururi, ambele fără istoric. În turul trei, însă, o așteaptă un meci care poate deveni pivotul acestei ediții. Olandeza Bertens este cea care a dus pe picioare o accidentare la… picior și a chinuit-o serios pe Serena în semifinale la Roland Garros. Este un test nefiresc de dificil, așa de devreme în turneu. De aceea, dacă îl trece, ar fi o adevărată injecție cu încredere pentru Simona. Dacă nu, se va alătura contingentului de românce care au părăsit sau vor fi părăsit Wimbledonul (asta dacă nu cumva ne face Monica vreo supriză plăcută). Desigur, subiectul aflat pe buzele tuturor a fost unul cu iz mai degrabă romantic, un fel de scenariu incipient de film, în care un jucător obscur de tenis, ca să nu spunem ratat, prinde alinierea perfectă a astrelor în viața sa și ajunge, la 25 de ani, pentru prima dată în viața lui pe panoul principal al unui turneu din circuitul profesionist. Deci nu e vorba numai de un Grand Slam, ci de primul său turneu ATP! Culmea, câștigă meciul de debut și are parte de o confruntare de vis în turul secund: nimeni altul decât Mister Perfect, Roger Federer. Cum era vorba despre un englez, Marcus Willis, visul frumos s-a terminat, poate doar dacă era american să fi avut șanse la trofeu, ceva în genul lui Rocky. Izul romantic de care vorbeam este dat de faptul că Willis și-a întâlnit de curând marea dragoste și aceasta l-a convins că orice este posibil (noi, românii, știm deja asta, ceva asemănător i s-a întâmplat lui Florin Mergea cu Daiana și poate că el va merge până la capăt anul acesta). Publicul l-a susținut frenetic pe Marcus, iar Federer a spus amuzat la conferința de presă că nu i s-a mai întâmplat din 1999 să nu aibă suportul spectatorilor! Și gândiți-vă câți britanici a mai întâlnit de-atunci… Iar următorul e chiar după colț, Dan Evans, ceva mai profi, dar tot fără șanse.