Alianța PSD+PC, pe de o parte, și PNL, pe de altă parte, au contabilizat, în 2010, un an de opoziție comună, situația lor putând fi catalogată drept atipică, având în vedere că două formațiuni care se revendică de la ideologii opuse – social-democrația și liberalismul – acționează împreună.
Tot atipic poate fi considerat și faptul că, în condițiile în care teoria prevede existența unui singur lider al opoziției și a unui singur guvern din umbră, care monitorizează acțiunile Cabinetului, România contabilizează doi lideri ai opoziției, respectiv Victor Ponta și Crin Antonescu, și două Cabinete din umbră, unul al PSD, altul al PNL.
Dincolo de tipicul acestei ecuații – în care PSD și PNL au fost în opoziție față de putere, dar și în competiție unul față de celălalt -, cele două formațiuni au înregistrat în 2010 un an al eșecurilor politice, în condițiile în care obiectivul stategic definit public – respectiv demiterea Guvernului – nu a fost atins.
PSD și PNL nu au reușit nici impunerea unui al doilea obiectiv stategic definit public, demiterea președintelui Camerei Deputaților, Roberta Anastase, acuzată de fraudarea votului la Legea pensiilor, toate demersurile – de la boicot parlamentar la modalități inedite de afișaj în plen – eșuând.
Relațiile PSD-PNL
Relațiile dintre PSD și PNL în 2011 au implicat colaborarea punctuală, la nivel parlamentar, atât în ceea ce privește inițierea, depunerea și votarea moțiunilor de cenzură, cât și în privința boicotului activității Camerei Deputaților, ca urmare a votului dat de plen la Legea pensiilor, considerat fraudat.
Colaborarea parlamentară neinstituționalizată, desfășurată, practic, în afara existenței unui protocol semnat de către liderii celor două partide, a fost maximul relației dintre PSD și PNL în 2011.
Cu toată apropierea celor două formațiuni la nivel parlamentar, cauzată de statutul de partide de opoziție, diferențele ideologice fundamentale au fost subliniate și repetate mereu în discursurile liderilor celor două formațiuni.
În pofida acestor diferențe ideologice dificil de surmontat, unii lideri ai PSD, la care se adaugă și președintele fondator al PC, Dan Voiculescu, au insistat, în 2011, pentru instituționalizarea, respectiv oficializarea relației PSD-PNL, inclusiv la tribunal.
Acest demers asemănător unei declarații de dragoste, făcută de PSD liberalilor, s-a lovit, însă, de opoziția mai mult sau mai puțin fățișă a președintelui PNL, Crin Antonescu, care a evitat în repetate rânduri, prin declarații răspicate, să ducă discuțiile către oficializarea relației PSD-PNL sau către semnarea vreunui act, fie el și protocol parlamentar.
Astfel, în pofida propunerii lui Dan Voiculescu privind o alianță social-liberală, înscrisă la tribunal – propunere făcută, în diferite forme, atât la începutul anului 2010, cât și la sfârșitul acestuia – la care se adaugă și declarațiile lui Liviu Dragnea, privind „căsătoria politică” dintre PSD și PNL, liberalii și-au urmat parcursul ideologic prestabilit.
Cu toate acestea, PNL nu a respins ideea guvernării comune cu PSD, dar a condiționat-o de impunerea unui premier independent.
Cronologia relațiilor dintre PSD și PNL în 2010:
30 ianuarie – Președintele PNL, Crin Antonescu, declară că este greu de conceput o alianță social-liberală între un partid de dreapta (PNL) și unul de stânga (PSD), așa cum propune președintele fondator al PC, Dan Voiculescu, dar afirmă că nu este exclusă o colaborare politică, la nivel parlamentar, între PNL și PSD;
10 februarie – Crin Antonescu e de acord cu o colaborare cu PSD, spunând că e normală o colaborare parlamentară pentru apărarea lucrurilor puse în pericol de Traian Băsescu, dar apreciază că nu există motive și condiții pentru instituționalizarea relației cu social-democrații;
22 februarie – președintele PSD, Victor Ponta, anunță limitele colaborării cu PNL.
„Vom colabora cu PNL când va fi vorba de salvarea, de păstrarea valorilor democratice, de oprirea abuzurilor unei puteri care devine mult prea puternică. În rest, cu tot respectul pe care îl am pentru unii dintre liderii săi, PNL este un partid de dreapta, vom avea foarte puține în comun din punct de vedere ideologic și cred că vom fi niște adversari serioși, dar foarte puternici, pentru toate partidele de dreapta”, a susținut Ponta.
26 februarie – Victor Ponta întărește diferențele dintre PSD și PNL și îi avertizează pe liberali că vor fi adversari politici.
„Avem foarte puține lucruri în comun. Nu sunt dispus deloc să mai facem rabat de la principiile noastre social-democrate. Mă uit la ei că sunt la fel de convinși pe valorile lor de dreapta, vom fi adversari politici, din punct de vedere ideologic și singurele momente în care vom conlucra vor fi acelea în care vom trebui să apărăm statul de drept și instituțiile fundamentale de abuzurile unei puteri. (…) Dar ideologic, țin să arătăm cu mult mai multă claritate decât până acum diferențele între noi și PNL. Este și unul din mesajele cu care am fost ales la congres, să ne întoarcem la valorile noastre social-democrate și să ținem de ele, pentru că în ultimii ani am vorbit foarte mult de ele și am făcut exact invers”, a spus Ponta.
11 martie – Victor Ponta revine cu o declarație prin care insistă asupra principalelor diferențe doctrinare față de PNL, el anunțând că PSD nu renunță la impozitarea diferențiată;
12 mai – CExN al PSD decide că partidul nu va intra la guvernare decât după alegeri, fie anticipate, fie la termen;
24 mai – PNL anunță că nu va susține un Guvern care să vină cu o politică stângistă;
25 mai – Președintele CN al PSD, Adrian Năstase, insistă și el asupra diferențelor dintre PSD și PNL, în comparație cu punctele în comun. Năstase își manifesta, la acel moment, speranța ca liberalii să înțeleagă că doctrina social-democrată înseamnă neacceptarea cotei unice și și-a cerut scuze, ironic, că PSD o va ataca în textul moțiunii de cenzură.
„Vedem diverși lideri la televizor, inclusiv de la PNL, cum ne ceartă în fiecare zi despre cum vedem noi ieșirea din criză, iar acest lucru ne deranjează. Avem punctul nostru de vedere și dorim să îl susținem bazat pe filosofia noastră social-democrată”, a spus Năstase, după ce a prezentat un program alternativ de măsuri anticriză, bazat pe o impozitare diferențiată, în trei trepte, a veniturilor.
„Îmi cer scuze de la început față de PNL pentru că nu mergem pe o doctrină neoliberală și nu acceptăm cota unică, pentru că, iată, ce dezastre a produs. Ne cerem scuze față de PNL, dar credem că ceea ce ne leagă în opoziție este mai important decât diferențele de doctrină”, a mai afirmat Năstase.
5 iulie – Imediat după ce liderii PNL lansaseră ideea unui guvern de avarie PSD-PNL, Adrian Năstase afirma că aceștia ar fi fost la altă întâlnire.
„Nu am discutat despre vreo platformă de guvernare sau despre un program de guvernare, așa încât cei care au făcut speculații sau declarații pe această temă probabil că au fost la altă întâlnire”, a spus Năstase.
6 iulie – Președintele de onoare al PSD, Ion Iliescu, declara că, în opinia sa, conlucrarea PSD-PNL e obligatorie, iar aceasta poate pune bazele viitoarei guvernări;
12 iulie – Antonescu și Ponta neagă în declarații oficiale că PSD și PNL s-ar certa.
Ponta declară că nu vede posibilă o guvernare comună cu PNL, el apreciind că electoratul trebuie să aleagă între dreapta și stânga.
16 iulie – Ponta spune că, în ultimul timp, liberalii mai mult înjură PSD decât pe Băsescu și pe Boc
16 iulie – Secretarul general al PSD, Liviu Dragnea, declara că nu este „doritor de o căsătorie politică”, dar aprecia că ruperea unei colaborări cu PNL „ar fi riscantă”.
„Ar fi păcat să se pună sub semnul întrebării o colaborare PSD-PNL, de la nivel local până la nivel parlamentar, pentru că ne-ar aduce deservicii dacă s-ar rupe. Ar fi riscant să rupem ce există deja”, afirma Dragnea.
5 octombrie – Ion Iliescu spune că se impune o alianță a PSD cu PNL pentru ca dreapta să nu fie lăsată să se refacă;
29 noiembrie – Crin Antonescu refuză explicit propunerea avansată de secretarul general al PSD, Liviu Dragnea, apreciind că este prematur să se vorbească despre o alinață între PNL și PSD, care, eventual, să fie consfințită la tribunal.
6 decembrie – Crin Antonescu refuză explicit propunerea avansată de Victor Ponta, privind elaborarea unui buget alternativ al opoziției. Antonescu invocă faptul că cele două partide au viziuni fundamental diferite în ceea ce privește bugetul.
PSD solicită PNL ruperea alianțelor locale cu PDL din șapte județe, afirmând că este dispus, în schimb, să renunțe la alianța cu PDL din Bacău.
8 decembrie – La o reuniune informală a BPN al PSD, conducerea PSD este mandatată se continue discuțiile cu PNL, cel puțin pentru o alianță pre-electorală și o moțiune de cenzură pentru sesiunea februarie-iunie 2011;
12 decembrie – PSD, PNL și PC stabilesc ca la proxima întâlnire să pună bazele unui protocol de colaborare parlamentară;
PSD, PNL și PC stabilesc organizarea unei acțiuni comune a opoziției, care să rezide într-o reunine a grupurilor parlamentare la care să participe și aleșii locali;
După această întâlnire, opoziția nu arată să fi stabilit și o acțiune comună în ceea ce privește participarea la consultările inițiate de Traian Băsescu la Cotroceni. PNL și PC anunță că nu merg, PSD, în schimb, onorează invitația;
20 decembrie – președintele fondator al PC, Dan Voiculescu, propune ca până pe 31 ianuarie 2011 să se realizeze o alianță social-liberală înregistrată la tribunal;
Antonescu îi răspunde, apreciind că este esențial ca în 2011 opoziția să se transforme în majoritate, iar Ponta îi spune că nu se pot da termene la o înțelegere între partide.
Relațiile Ponta – Antonescu
Relațiile dintre cei doi lideri, Victor Ponta și Crin Antonescu, în 2010, nu pot fi catalogate, în niciun caz, drept „cordiale”. Jurnaliștii au înregistrat, de fapt, un ping-pong al declarațiilor celor doi, o confruntare mediatică susținută, un război al afirmațiilor.
Acest conflict escaladat al declarațiilor a culminat, spre sfârșitul anului, în luna noiembrie, cu ultimatumul dat de PSD liberalilor (potrivit unor informații apărute pe surse) în care amenință cu sistarea colaborării în cazul în care Crin Antonescu mai face declarații anti-Ponta și anti-PSD.
Registrul confruntărilor declarative dintre Ponta și Antonescu a avut un palier ideologic, în care cei doi au apelat la diferite procedee retorice pentru a se revendica de la propria doctrină – social-democrată sau liberală, după caz – dar și un palier personal, Antonescu făcând trimitere la „impertinențele” lui Ponta, peste care, însă, e dispus să treacă.
Trebuie remarcat însă că liderul PSD, Victor Ponta, nu a apelat la palierul personal, el evitând în mod repetat să-i dea replica lui Antonescu în mod public, cel puțin în ceea ce privește această dispută, pe tema „impertinențelor” sale.
Dincolo de confruntările declarațiilor, cei doi lideri au dus o adevărată bătălie și în ceea ce privește acțiunile desfășurate, încercând, de multe ori în împrejurări ostentative, să „își ia fața” – în termeni auto, evident – unul altuia.
Aceste lucruri s-au întâmplat în două tipuri de situații diferite, referitoare la anunțurile inițiale ale acțiunilor comune și la participările opoziției la consultările de la Cotroceni.
Cronologia relațiilor Ponta-Antonescu în 2010:
21 februarie – Crin Antonescu îl felicită pe Victor Ponta pentru câștigarea președinției PSD, el apreciind că acesta devine cel mai tânăr președinte al PSD, cu misiunea dificilă de a reforma partidul și anuțând că liberalii pot fi partenerii unui PSD modernizat, dar rămân adversari ideologici, nefiind vorba de alianțe;
22 februarie – Crin Antonescu spune că Victor Ponta are misiunea de a reforma stânga, el arătând că liberalii îi vor fi parteneri, chiar din condiția de competitori politici;
10 martie – Victor Ponta afirmă, despre el și Antonescu: „Suntem ca Fidel Castro și Che Guevara, dar dictatorul nu a fugit”;
16 martie – Deși anunță că PNL va participa la consultările inițiate de președintele Traian Băsescu, Crin Antonescu nu se prezintă, spunând că nu are obligația de a sta la dispoziția lui Băsescu. În schimb, Ponta merge la consultări;
27 aprilie – Crin Antonescu critică PSD și PC pentru că s-au dus la Cotroceni și i-au spus lui Băsescu că vor face Legea ANI în 10 zile;
30 aprilie – Crin Antonescu spune că 1 Mai e o zi pe care liberalii o petrec individual și că pentru o acțiune de partid trebuie căutat Victor Ponta;
17 mai – Iliescu spune că pledoaria lui Antonescu pentru cota unică e total neavenită, Antonescu dă replica și arată că nu e momentul să poarte o polemică pe mentalități cu Iliescu;
10 iulie – Crin Antonescu se declară în favoarea anticipatelor, și parlamentare și prezidențiale, precum și pentru suspendarea lui Băsescu, când e posibilă și necesară
11 iulie – Victor Ponta despre declarațiile lui Antonescu despre suspendare și anticipate: „Nu e chestie serioasă”
12 iulie – Antonescu și Ponta, prezenți împreună la o emisiune televizată, neagă că PSD și PNL s-ar certa;
14 iulie – Antonescu îl bănuiește pe Ponta de blat cu Băsescu. Ponta neagă și îl trimite să se trateze la Hrebenciuc
15 iulie – Președintele de onoare al PSD, Ion Iliescu, îl atacă dur pe liderul PNL, Crin Antonescu, afirmând că acesta are „un stil puțin obraznic pentru un puștan fără prea mută experiență politică”;
16 iulie – Antonescu spune că nu intră în polemici de mahala nici cu Iliescu, nici cu Ponta;
16 iulie – Ponta spune că în ultimul timp liberalii mai mult înjură PSD decât pe Băsescu și pe Boc;
9 august – Are loc prima întâlnire oficială între Victor Ponta și Crin Antonescu, în urma căreia apare ideea inițierii comune a unei moțiuni de cenzură și formarea unui guvern de criză care să pregătească alegeri parlamentare anticipate în primăvara lui 2011;
25 octombrie – Victor Ponta se întâlnește cu liderii PNL și PC și, separat, cu minoritățile naționale, în încercarea de a-i convinge pe cei 18 deputați să voteze moțiunea de cenzură. La întâlnire nu participă, însă, și Crin Antonescu;
15 noiembrie – Antonescu spune că a trecut peste „impertinențele” lui Ponta și e dispus în continuare să treacă;
15 noiembrie – Într-o întâlnire PSD-PNL, PSD dă un ultimatul PNL și amenință cu sistarea colaborării, dacă Antonescu mai face declarații anti-PSD sau anti-Ponta;
6 decembrie – Antonescu refuză explicit propunerea avansată de Victor Ponta privind elaborarea unui buget alternativ al opoziției. Antonescu invocă faptul că cele două partide au viziuni fundamental diferite în ceea ce privește bugetul;
12 decembrie – Antonescu refuză și propunerea lui Ponta de a semna un pact anti-PDL, spunând că nu e nevoie de „o hârtie” în acest sens.
Disputele privind ipotetica guvernare comună
Perspectiva unei guvernări comune, reliefată de posibilul succes al moțiunilor de cenzură, a conturat o serie de dispute între PSD și PNL, culoarea politică a premierului sau numele acestuia constituind punctul în care viziunile celor două formațiuni au atins maximum de divergență.
Ambii lideri s-au avansat pe sine ca propuneri pentru a prelua funcția de premier în cazul în care Guvernul Boc ar fi fost demis în urma unei moțiuni de cenzură.
Mai mult, oficial (PNL), sau pe surse (PSD), au fost avansate public și componența nominală a Cabinetului Antonescu sau al Cabinetului Ponta (sau Adrian Năstase).
Deși șansele ca moțiunea de cenzură „populară” din toamnă, să fie adoptată și să conducă la demiterea Guvernului au fost reduse, PSD și PNL au marșat pe registrul unei eventuale guvernări comune, contabilizând atât acuzații, cât și ironii sau autoironii referitoare la împărțiea pielii ursului din pădure.
Cronologia disputelor privind ipotetica guvernare comună:
12 mai – CExN al PSD decide că partidul nu va intra la guvernare decât după alegeri, fie anticipate, fie la termen;
24 mai – PNL anunță că nu va susține un Guvern care să vină cu o politică stângistă;
5 iulie – Imediat după ce liderii PNL lansaseră ideea unui guvern de avarie PSD-PNL, Adrian Năstase a afirmat că aceștia ar fi fost la altă întâlnire. „Nu am discutat despre vreo platformă de guvernare sau despre un program de guvernare, așa încât cei care au făcut speculații sau declarații pe această temă probabil că au fost la altă întâlnire”, a spus Năstase.
27 august – Crin Antonescu spune că PNL e dispus să discute despre un guvern de serviciu cu PSD, dar nu acceptă premier PSD;
30 august – Mai mulți lideri ai PSD critică dur PNL în CExN, după ce Victor Ponta a solicitat mandat pentru colaborare locală și parlamentară în perspectiva moțiunii;
1 septembrie – PSD și PNL decid să înceapă discuțiile pentru un Guvern de criză dacă moțiunea de cenzură a opoziție trece. Antonescu vrea guvern asumat politic, dar cu premier independent;
3 septembrie – Ponta afirma că PSD și PNL au o înțelegere pe termen limitat, la alegeri fiecare mergând separat.
„Avem o înțelegere pe termen limitat cu PNL, pentru moțiunea de cenzură și pentru alegeri anticipate, pe care le dorim și noi și ei. Dar la alegeri fiecare partid merge separat și își prezintă oferta. Fiecare cu oferta lui, noi venim cu impozitarea diferențiată, cu neimpozitarea pensiilor, cu măsuri de protecție socială, PNL vine cu un program specific de dreapta, cu propria viziune”, afirma Ponta.
6 septembrie – Liviu Dragnea lansează ideea unei înțelegeri scrise cu privire la un guvern de criză PSD-PNL-PC, care dădea ca termen pentru semnarea acestui acord finalul lunii septembrie și menționa că protocolul va face referire și la persoana premierului pe care partidele de opoziție l-ar putea propune.
În aceeași zi, liderii PSD, PNL și PC anunță că își mențin intenția conturării unui guvern de criză, însă subliniază că încă au viziuni diferite despre programul de guvernare.
Crin Antonescu declară că liberalii nu renunță la menținerea cotei unice și la necesitatea unui premier independent nici pentru un eventual guvern de criză.
16 septembrie – Crin Antonescu prezintă Guvernul alternativ al PNL, format din 11 ministere, el asumându-și rolul de premier;
Geoană spune că guvernul alternativ al PNL e o formă de canibalism politic la nivelul opoziției, Iliescu afirmă că e o idee „cam năstrușnică”.
.
30 septembrie – Victor Ponta și Crin Antonescu reiau problema culorii politice a unui eventual premier al așa-zisului guvern de criză;
Antonescu afirma că acest guvern trebuie condus de un liberal, Victor Ponta replica: „Nu persoanele sunt importante. Putem stabili după aceea. După ce omorâm ursul, vedem ce facem cu pielea lui”.
20 octombrie – Apare informația pe surse potrivit căreia PSD ar putea accepta un premier independent , dacă ia Internele și Finanțele;
20 octombrie – PNL propune premier independent, în discuțiile cu PSD, pe Klaus Iohannis, primarul Sibiului, Stere Farmache, președintele BVB, sau Mariana Gheorghe, director general executiv Petrom;
Tot în această zi Antonescu respinge varianta ca Ponta să fie premier în ipoteza în care moțiunea de cenzură trece
22 octombrie – Adrian Năstase ironizează propunerile de premier făcute, pe surse, de PNL, afirmând că nominalizații „vor înflăcăra mulțimile”.
Înainte de moțiunea de cenzură, PSD și PNL își dispută, pe parcursul a mai multor întâlniri, numirea unui premier. Cu numai câteva zile înainte de votul la moțiune, Antonescu anunța că nu are nevoie de permisiunea PSD pentru a lansa nume de eventuali premieri. „Adică eu trebuia să cer voie de la PSD ca să am propuneri? Asta nu o să se întâmple. Ca să port o discuție cu PSD și apoi și cu alții în legătură cu acest subiect trebuia să am un mandat de la propriul partid. Am discutat în partid, nu am făcut niciun anunț oficial. Pentru asta nu îmi trebuie aprobare de la PSD și de la niciun alt partid”, spunea Antonescu.
8 noiembrie – În urma unor atacuri lansate de Crin Antonescu la adresa PSD și a lui Victor Ponta, Adrian Năstase afirma: „Nu știu ce fel de calcule, de strategii are Crin Antonescu, poate o să le înțelegem în perioada următoare. Oricum, noi nu vom intra în jocul acesta. (…) Poate că o să îl invităm odată la o ședință a noastră de Birou Permanent Național, să ne spună exact ce face PSD și cum acționează el”.
21 noiembrie – Ponta spune că e fezabil ca PSD să dea premierul, iar PNL să dea președintele; Antonescu spune că mai e mult până în 2014;
6 decembrie – PSD solicită PNL ruperea alianțelor locale cu PDL din șapte județe, afirmând că este dispus, în schimb, să renunțe la alianța cu PDL din Bacău.
„Nu poți la București, la sediul central, să te lupți cu Guvernul Boc și cu PDL, iar în teritoriu să asiguri majoritatea pentru oameni ca Falcă, Oltean, Florin Popescu”, declara Ponta.
8 decembrie – La o reuniune informală a BPN al PSD, conducerea PSD este mandatată se continue discuțiile cu PNL, cel puțin pentru o alianță pre-electorală și o moțiune de cenzură pentru sesiunea februarie-iunie 2011.
Anticipatele și suspendarea președintelui, teme din arsenalul opoziției
Anticipatele și suspendarea șefului statului au constituit teme care s-au numărat printre mesajele date de PSD și PNL în 2010.
Aceste teme au avut un caracter marginal, însă, în discursul public al opoziției, în condițiile în care o eventuală finalitate era greu previzibilă.
Tema suspendării președintelui Traian Băsescu a avut o expunere mai vastă decât cea a anticipatelor, ea fiind avansată doar ca amenințare, pentru cazul în care șeful statului ar fi promulgat Legea pensiilor, a cărei adoptare a fost considerată frauduloasă de către opoziție.
Cronologia declarațiilor privind cele două teme:
10 iulie – Crin Antonescu se declară în favoarea anticipatelor, și parlamentare și prezidențiale, precum și pentru suspendarea lui Băsescu, când e posibilă și necesară;
11 iulie – Victor Ponta comentează declarațiile lui Antonescu despre suspendare și anticipate, precizând: „Nu e chestie serioasă”;
23 septembrie – Victor Ponta lansează primele mesaje despre eventualitatea declanșării procedurii de suspendare a lui Traian Băsescu, propunerea lui fiind primită cu reticențe de PNL;
„Dacă Traian Băsescu va promulga legea pensiilor adoptată prin fraudă de Roberta Anastase la cererea sa personală, voi solicita conducerii PSD, de asemenea colegilor de la PNL, PC, celor de la UDMR și minorităților să fie de acord, vom începe procedura de suspendare din funcție a președintelui și vom solicita tuturor grupurilor să voteze”, spunea Ponta.
24 septembrie – Victor Ponta declară că PSD va declanșa procedurile de suspendare a lui Traian Băsescu dacă acesta promulgă Legea pensiilor, Antonescu anunță imediat că PNL susține suspendarea unui președinte care promulgă o lege adoptată prin furt dovedit public;
4 octombrie – CExN al PSD validează propunerea BPN de inițiere a suspendării președintelui Traian Băsescu, dacă acesta urma să promulge Legea pensiilor în forma adoptată de Camera Deputaților, contestată ca frauduloasă de opoziție.
12 noiembrie – Antonescu spune că Băsescu riscă suspendarea dacă promulgă Legea Educației
Moțiuni de cenzură și simple
PSD și PNL au depus, separat, atât la Senat, cât și la Camera Deputaților, zece moțiuni simple. Deși moțiunile simple inițiate de PNL au fost votate și de către parlamentarii PSD, iar cele inițiate de PSD au fost votate și de către parlamentarii PNL, nicio moțiune simplă nu a fost adoptată în 2011.
PSD a depus separat dar și împreună cu PNL cinci moțiuni de cenzură, patru dintre acestea fiind urmare a angajării răspunderii Guvernului pe măsurile de austeritate, pe Legea Educației sau pe Legile salarizării, una fiind depusă în limitele prevederilor constituționale privind dreptul opoziției de a depune o moțiune de cenzură pe sesiunea parlamentară.
Deși unele dintre moțiunile de cenzură au fost votate și de către parlamentari independenți sau din arcul guvernamental – moțiunii de cenzură supusă votului în 14 iunie lipsindu-i doar opt voturi pentru a fi adoptată – nicio moțiune de cenzură nu a avut succes.
Dintre cele cinci moțiuni de cenzură, două – cea din 14 iunie, depusă ca urmare a angajării răspunderii Guvenrului pe măsurile de austeritate, și cea din 28 octombrie – numită „Moțiunea populară”, au avut impact social major, fiind susținute puternic din stradă, de către mii sau chiar zeci de mii de protestatari, subsumați unor acțiuni sindicale care au avut amploare națională.
PSD și PNL nu au acționat unitar și coerent în ceea ce privește depunerea și susținerea moțiunilor de cenzură sau a celor simple. Deși la vot parlamentarii celor două partide s-au exprimat unilateral, sancționând puterea, diferențele ideologice dintre ele s-au făcut simțite în ceea ce privește argumentarea demersului de depunere a moțiunilor.
Astfel, pe 23 iunie, mai mulți lideri ai PSD critică, în BPN, moțiunea simplă pe Transporturi depusă de PNL, apreciind-o drept un „joc de imagine” și refuză să o semneze în comun. Cu toate acestea, pe 28 iunie, președintele PSD, Victor Ponta, anunță că PSD va vota moțiunea PNL pe Transporturi, dar că o consideră „fără niciun efect”.
Sunt de remarcat, de asemenea, și neînțelegerile dintre PSD și PNL pe tema moțiunii de cenzură din 14 iunie, inițiată de PSD. În acest caz, liberalii au votat în favoarea moțiunii de cenzură, dar au ținut să exprime public faptul că se delimitează de textul de stânga al acesteia.
Dincolo de aceste inadvertențe constatate în colaborarea PSD-PNL în ce privește activitatea de sancționare a puterii prin inițierea și depunerea moțiunilor simple sau de cenzură, a existat doar un caz în care PSD și PNL s-au aflat pe poziții fundamental diferite.
Astfel, pe 25 august, la votul asupra Legii ANI, din Senat PSD votează împotriva propunerii Guvernului, în timp ce PNL se pronunță în favoarea acesteia.
Cronologia inițierii, depunerii și supunerii la vot a moțiunilor simple și de cenzură pe anul 2011:
2 martie – PNL anunță că va iniția două moțiuni simple, una pe Sănătate, cealaltă pe mediul de afaceri;
8 martie – PSD depune moțiune simplă pe Muncă, la Camera Deputaților, care este votată și de către deputații PNL;
31 martie – PNL depune moțiune simplă pe Educație, la Senat;
12 aprilie – PSD depune moțiune simplă pe Transporturi, la Senat;
18 mai – PNL anunță depunerea unei moțiuni simple, la Cameră, împotriva ministrului de Finanțe, Sebastian Vlădescu;
19 mai – PSD anunță la Cameră depunerea moțiunii simple pe Agricultură;
Președintele PNL, Crin Antonescu, anunță că liberalii sunt în favoarea depunerii unei moțiuni de cenzură legate de angajarea răspunderii Guvernului pe măsurile de austeritate;
20 mai – Crin Antonescu anunță că liberalii vor vota moțiunea de cenzură a PSD, dar se vor delimita de textul de stânga;
14 iunie – Moțiunea de cenzură legată de angajarea răspunderii Guvernului pe măsurile de austeritate este respinsă de Parlament, deși PSD și PNL votează în comun, alături și de deputați din arcul guvernamental. Lipsesc 8 voturi pentru adoptarea acesteia;
23 iunie – Mai mulți lideri ai PSD critică, în BPN, moțiunea simplă pe Transporturi depusă de PNL, apreciind-o drept un „joc de imagine” și refuză să o semneze în comun;
28 iunie – Președintele PSD, Victor Ponta, anunța că PSD va vota moțiunea PNL pe Transporturi, dar că o consideră „fără niciun efect”;
30 iulie – PSD semnează sesizarea PNL la Curtea Constituțională în care se atacă reducerea cu 25% a salariilor bugetarilor;
9 august – PSD, PNL și PC discută la Parlament, la cererea președintelui fondator al PC, Dan Voiculescu, agenda sesiunii parlamentare extraordinare. Are loc prima întâlnire oficială între Victor Ponta și Crin Antonescu. În urma întâlnirii apare ideea inițierii comune a unei moțiuni de cenzură și formarea unui Guvern de criză care să pregătească alegeri parlamentare anticipate în primăvara anului 2011;
23 august – În CExN al PSD Victor Ponta anunță că momentul inițierii moțiunii de cenzură va fi decis în comun cu PNL;
25 august – PSD și PNL adoptă poziții diferite la votul din Senat asupra Legii ANI, liberalii votând în favoarea propunerii Guvernului.
30 august – CExN al PSD decide inițierea unei moțiuni de cenzură în sesiunea parlamentară de toamnă, însă în timpul ședinței mai mulți lideri județeni critică dur PNL.
În ședința CExN, Victor Ponta a solicitat un mandat pentru discuții cu conducerea PNL, în vederea unei colaborări atât la nivel local, dar mai ales la nivel parlamentar, în perspectiva moțiunii de cenzură. În intervențiile care au urmat solicitării lui Ponta, mai mulți lideri ai PSD au criticat în termeni duri atât conducerea PNL, cât și atitudinea politică a partidului. În intervențiile lor, Mircea Geoană și Liviu Dragnea au fost moderați, dar Dumitru Buzatu și Viorel Hrebenciuc au fost extrem de virulenți la adresa liberalilor;
6 septembrie – PNL anunță că va depune moțiune simplă pe Muncă;
16 septembrie – PSD depune o moțiune simplă, pe Sănătate, la Senat;
27 septembrie – Crin Antonescu solicită PSD să urgenteze redactarea moțiunii de cenzură, Victor Ponta dând de înțeles că aceasta nu va fi depusă înainte de 16 octombrie, când era programat Congresul PSD.
4 octombrie – Crin Antonescu spune că moțiunea de cenzură trebuie grăbită, dar nu impune ultimatum PSD.
Conducerile PSD, PNL și PC discută, la Parlament, pe tema moțiunii de cenzură. Iliescu și aliți lideri marcanți ai PSD spun că moțiunea nu tebuie depusă înainte de 16 octombrie, data congresului PSD.
7 – 18 octombrie – Între PNL și PSD se consumă episodul legat de conținutul moțiunii de cenzură, PSD dorind ca aceasta să menționeze impozitarea diferențiată ca obiectiv al unei guvernări PSD-PNL.
20 octombrie – Crin Antonescu afirmă că UDMR ar trebui să voteze moțiunea de cenzură a PSD și PNL;
25 octombrie – Victor Ponta se întâlnește cu liderii PNL și PC și, separat, cu minoritățile naționale, în încercarea de a-i convinge pe cei 18 deputați să voteze moțiunea de cenzură;
27 octombrie – Cu o zi înaintea moțiunii de cenzură, Ponta anunța că PSD și PNL mai au nevoie de doar patru voturi pentru succes;
28 octombrie – Moțiunea de cenzură a opoziției, intitulată „Moțiunea României majoritare, moțiune populară” a întrunit doar 219 voturi, față de 236 necesare pentru adoptare. Crin Antonescu declară că este o înfrângere a opoziției.
29 octombrie – PSD și PNL depun o altă moțiune de cenzură, ca urmare a angajării răspunderii Guvernului pe Legea Educației;
PNL își retrage semnăturile de pe moțiunea de cenzură la Legea Educației, care nu mai poate fi dezbătută;
La jumătatea lunii decembrie PSD și PNL inițiază, în comun, alte două moțiuni de cenzură, urmare a angajării răspunderii a Guvernului pe Legile salarizării, ambele eșuând.
