Televiziunea influențează cel mai mult percepțiile politice ale românilor

Televiziunea este mediul care influențează cel mai mult percepțiile politice ale românilor, fiind și primul mijloc de comunicare de unde ei se informează în legătură cu evenimentele politice din țară, arată un studiu comandat de Consiliul Național al Audiovizualului (CNA).
Potrivit studiului „Percepția publicului privind imaginea politicului în programele de știri”, realizat de CURS la începutul lunii august la cererea CNA, românii chestionați se informează despre evenimentele politice ale țării în proporție de 87% de la televizor, și numai câte 4% de la radio și presă scrisă. În cadrul programelor de știri, cei mai mulți români sunt interesați de toate informațiile (40%), de informațiile politice (25%), de evenimentele sociale (12%), faptele cotidiene (7%) și știrile sportive (6%).
Unul dintre rezultatele declarate de membrii CNA ca fiind îngrijorătoare este faptul că 71% dintre respondenții la studiu au indicat ca fiind suficiente știrile politice difuzate de posturile de televiziune pentru a înțelege ceea ce se întâmplă în România și doar o cincime preferă să se informeze și din alte medii.
Studiul mai arată că cei mai mulți români sunt ajutați să înțeleagă viața politică în egală măsură de știrile politice și de dezbateri, pentru 28% fiind suficiente știrile și pentru 24% dezbaterile politice.
Ralu Filip, președintele CNA, a spus, miercuri, că aceste rezultate „confirmă cele mai negre presupuneri: avem un public de televizor care a renunțat la memoria lui și trăiește cu memoria sticlei”. În acest context, spune Filip, „politicienii sunt făcuți și desfăcuți de televiziuni”, mediu care influențează cel mai mult percepțiile publicului, fiind un mijloc prin care se manipulează alegătorii. „Mă aștept ca după cercetare să crească presiunea politicului asupra sticlei”, a precizat Filip.
În condițiile în care televiziunea influențează cel mai mult percepțiile publicului de astăzi, scade tot mai mult influența radioului și a presei scrise, au spus membrii CNA.
„În primul rând nu există cultură de presă scrisă și de radio. Apoi impactul imaginii a fost întotdeauna mai mare, și înainte de ’89, și după. Pe de altă parte, consumul de radio are loc mai mult în mașină, la serviciu nu poți să asculți radio, pe când televizorul este deschis”, a explicat Ralu Filip.
Președintele CNA consideră că presa scrisă este cea mai afectată, în contextul în care tabloidizarea nu a sporit numărul cititorilor.
Referitor la impactul studiului pe piață, Ralu Filip a spus că televiziunile nu vor reacționa în nici un fel „pentru că le merge bine”. De cealaltă parte, CNA va încerca să facă în așa fel ca să se respecte mai bine raportul putere-opoziție și calitatea informațiilor.
Studiul mai arată că Știrile Pro TV reprezintă programul de știri preferat de majoritatea respondenților, cu 31% din total. Observatorul difuzat de Antena 1 (29%), Jurnalul TVR 1 (14%), Știrile de la Realitatea TV(10%) și Știrile Antenei 3 (6%) reprezintă următoarele opțiuni ale celor chestionați.
În proporții aproximativ egale, românii urmăresc știrile politice de la Știrile Pro TV (28%) și Observatorul de la Antena 1 (29%). Jurnalul TVR 1, Știrile de la Realitatea TV și Știrile Antenei 3 sunt vizionate și ele pentru informațiile politice.
La o întrebare cu răspuns multiplu, câte 21% dintre respondenți au spus că Pro TV și Antena 1 transmit cele mai corecte știri politice. Aceste două posturi sunt urmate în preferințele publicului de Realitatea TV, TVR 1 și Antena 3.
În ceea ce privește posturile de radio unde se ascultă știri politice, cei mai mulți românii preferă Radio România Actualități (28%). Următoarele opțiuni sunt Europa FM, Pro FM, Kiss FM și Radio 21.
În perspectiva aderării României la Uniunea Europeană, studiul a inclus și întrebări legate de prezența politicii externe în programele TV. Aproape 60% dintre cei chestionați au spus că posturile de televiziune difuzează suficiente știri externe, însă cei mai mulți (52% dintre respondenți) consideră că nu difuzează suficiente informații despre UE. Un rezultat similar a fost obținut și la întrebarea legată de volumul de știri despre aderarea României la Uniunea Europeană, cei mai mulți români considerând că informațiile difuzate de televiziuni nu sunt suficiente.
În contextul în care 38% dintre cei chestionați s-au arătat mulțumiți de volumul de știri despre UE, studiul a arătat că 71% dintre respondenți nu cunosc nici o instituție a Uniunii. Instituțiile cunoscute de restul de români sunt Parlamentul Europei (11%), Consiliul Europei (10%), Comisia Europeană (2%) și CEDO (2%).
Studiul CURS a fost realizat în perioada 1-8 august, pe un eșantion de 1.099 de subiecți, cu vârste de peste 18 ani. Eroarea maximă este de plus/minus 3% la o probabilitate de 0.95.