Televiziunea, cel mai de încredere mediu de informare în rândul românilor de la oraș

Televiziunea este cel mai de încredere mediu de informare pentru consumatorii de media de la oraș, urmată de radio, internet și presă scrisă, potrivit datelor furnizate de raportul „Evaluarea nivelului de competență în mass media”, prezentat, marți, de Agenția de Monitorizare a Presei-ActiveWatch.
Pe o scară de la 1 la 7, media încrederii în mijloacele de comunicare în masă a fost de 4,53 pentru întreg eșantionul, televiziunea fiind mediul care beneficiază de cea mai mare încredere (medie de 4,74), fiind urmată de radio (medie de 4,35), internet (medie de 4,14) și presă scrisă (medie de 3,89).
Internetul reprezintă, pentru tinerii cu vârste cuprinse între 15 și 20 de ani din mediul urban, o sursă importantă de informare, aproape trei sferturi dintre aceștia declarând că navigează pe internet aproape zilnic. De asemenea, internetul este plasat de cei mai mulți dintre respondenții tineri pe primul loc în ordinea încrederii acordate informațiilor provenite pe diverse canale media.
Consumatorii de media afirmă că, în ceea ce privește încrederea acordată informațiilor provenite din mass-media, acestea sunt evaluate, în primul rând, după modul în care ele interacționează cu cunoștințele deținute anterior. Pe de altă parte, instituția media care transmite informația contează mai mult în evaluarea încrederii acordate unei informații decât jurnalistul care transmite informația. La nivelul întregului eșantion, cercetare arată că televiziunea este tipul de media considerat a transmite informațiile cele mai de încredere.
Conform raportului de cercetare, accesul locuitorilor din mediul urban la mass-media este cel mai bine reprezentat de dezvoltarea infrastructurii de acces la canalele de televiziune, 99% dintre locuitorii din orașe având cel puțin un televizor în gospodărie, iar 82% au acces la serviciile furnizorilor de televiziune prin cablu. Astfel, televiziunea este, la nivel urban, cel mai consultat mediu de comunicare în masă, 92% dintre respondenți declarând că se uită cel puțin o oră la televizor pe parcursul unei zile de lucru.
Cei mai mulți dintre cei care se uită la știrile de televiziune, și anume 70%, urmăresc, pe parcursul aceleiași zile, emisiunile informative a două sau mai multe canale de televiziune. Pe de altă parte, la consumul de știri radio, doar 16% dintre cei intervievați au declarat că ascultă știrile difuzate de mai multe posturi radio în aceeași zi, în timp ce, pentru presă scrisă, doar 32% dintre respondenți au afirmat că citesc articolele mai multor publicații pe parcursul aceleiași zile.
Totodată, cercetarea arată că nevoile publicului de informare, relaxare și umplere a timpului liber determină consumul de media. Conform raportului, acest lucru a reieșit din răspunsurile oferite de respondenți la întrebările legate de motivele pentru care se uită la televizor, ascultă radio sau citesc presa, cât și din perspectiva tipurilor de emisiuni urmărite. Astfel, 96% dintre cei care se uită la televizor și, respectiv, 73% dintre cei care ascultă radio urmăresc emisiunile de știri difuzate prin intermediul celor două canale media.
Din punct de vedere al respondenților, emisiunile de știri ar trebui să prezinte informații exacte și noi, să prezinte soluții atunci când aduc în discuție probleme și să nu fie controlate politic.
Totodată raportul arată că, atunci când publicul observă diferențe între informațiile obținute de la diferite posturi de televiziune, radio sau presă scrisă, cei mai mulți afirmă că le ignoră sau optează pentru informațiile de la postul sau publicația preferată. O foarte mică pondere dintre consumatorii de media care observă diferențe între informațiile apărute în mass-media caută să le verifice și din alte surse.
Majoritatea celor intervievați au declarat că mass-media ar putea să aibă influență asupra opiniilor și a comportamentelor indivizilor, alții decât ei înșiși, în principal prin conținuturile violente prezentate în programe de știri și filme. Dintre respondenți, doar o mică parte au declarat că s-au gândit la influența mass-media asupra propriilor persoane. Astfel, tinerii consideră că mass-media ar avea o influență asupra opiniilor și comportamentelor lor mai ales atunci când promovează modele de reușită în viață.
Pe de altă parte, respondenții au declarat că informațiile preluate din mass-media sunt, cel mai adesea, comentate împreună cu membrii familiei. Discuțiile cu prietenii sunt, totodată, importante în ceea ce privește utilizarea informațiilor din media în interacțiunile sociale, acesta fiind unul dintre motivele pentru care consumatorii de media consultă informațiile din presa scrisă.
Raportul mai arată că 74% dintre români nu s-au gândit vreodată la influența mass-media asupra părerilor și comportamentelor lor, în timp ce 26% dintre români s-au gândit la influența mass-media asupra lor.
Pe de altă parte, cercetarea arată că publicul din mediul urban cunoaște, în mare măsură, care este instituția cu rol de sancționare în cazul abaterilor constatate în cazul televiziunilor și al radiourilor, respectiv Consiliul Național al Audiovizualului (CNA), dar nu cunosc foarte concret instituția care are rol în reglementarea activității editoriale în presa scrisă.
Cercetarea realizată de AMP a avut ca obiectiv general investigarea opiniei populației prin intermediul unei anchete realizate pe un eșantion reprezentativ pentru populația cu vârstă cuprinsă între 15 și 65 de ani, din mediul urban din România. Eșantionul ales pentru realizartea cercetării este de 1.037 de persoane, din 71 de localități urbane, dintre care șase reprezintă sectoarele Bucureștiului.
Totodată, a fost realizat un supraeșantion, prin care au fost adăugate persoanele cu vârsta cuprinsă între 15 și 20 de ani, selectate aleatoriu din eșantionul național, fiind adăugate 1-2 persoane la fiecare votare. Mărimea supraeșantionului a fost de 282 de persoane.