Tehnicile motivaționale bazate pe repetarea unor afirmații pozitive despre sine pot avea efecte contrare în cazul persoanelor cu o imagine de sine deficitară, potrivit unui studiu realizat de cercetătorii canadieni, informează BBC News.
Cercetătorii canadieni au descoperit că persoanele cu o imagine de sine deficitară se simt mai rău după ce repetă afirmațiile pozitive folosite în tehnicile de motivare, acestea funcționând mai degrabă în cazul celor care au o imagine de sine puternică.
Studiul va fi publicat în Jurnalul de Psihologie. Rezultatele sale converg cu teoria unui psiholog britanic care a arătat că imaginea de sine se construiește din dovezi reale din propria viață, mai degrabă decât din tehnici de autosugestie.
Astfel, repetarea unor afirmații pozitive despre sine îi ajută pe cei care au o doză de încredere în sine foarte mare, dar are efect de bumerang asupra celorlalți pentru că le provoacă disonanță cognitivă.
Potrivit rezultatelor testelor făcute de psihologii de la Universitatea Waterloo și Universitatea New Brunswick, persoanele cu o imagine de sine precară au o dispoziție mai bună dacă li se permite să aibă gânduri negative despre sine, decât atunci când li se cere să se concentreze doar pe afirmații pozitive.
Simon Delsthorpe, psiholog la centrul de consiliere Bradford District Care Trust și purtător de cuvânt la Societatea Britanică de Psihologie a arătat că respectul de sine se bazează pe evaluarea unor indicatori ai vieții reale, care construiesc încrederea – mai degrabă decât pe tehnici care declamă că lucrurile sunt mai bune decât sunt de fapt în realitate.
„Este firesc să fie mai ușor să spui «eu sunt bine» și să crezi afirmațiile de acceptare de sine dacă lucrurile din viața reală confirmă această realitate. Dacă însă relațiile cu părinții sunt tensionate, persoana are puțini prieteni, nu este angajată sau nu se simte confortabil cu aspectul fizic, aceste afirmații nu ajută, determinând refulări mai degrabă, decât creșterea respectului de sine”, a concluzionat psihologul.
