Taxarea inversă la cereale și plante tehnice se va aplica începând cu data de 1 iunie pentru o perioadă de aproape doi ani, potrivit unui proiect de ordonanță de urgență elaborat de Ministerul Finanțelor Publice.
Ministerul Finanțelor Publice a anunțat în vara lui 2010 că a solicitat o derogare de la CE privind aplicarea TVA prin taxarea inversă pentru livrările de bunuri din interiorul țării la cereale, plante tehnice, legume, fructe, carne, zahăr, făină, pâine și produse de panificație.
După refuzul Comisiei, România a transmis forului european, în luna decembrie a anului trecut, o scrisoare în care restrânge sfera produselor pentru care solicită derogare de la regimul normal de taxare la cereale și plante tehnice, respectiv porumb, grâu, orz, orzoaică, secară, soia, rapiță, floarea soarelui și sfeclă de zahăr. Solicitarea se referea la o derogare pe doi ani de la principiul aplicării TVA în comerțul cu cereale.
Secretarul de stat în Ministerul Finanțelor Dan Lazăr a declarat în ianuarie pentru MEDIAFAX că România a făcut acest demers la CE nu numai pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, ci și ca răspuns la solicitările repetate venite din partea mediului de afaceri.
Ca răspuns, Direcția Generală de Taxare și Uniune Vamală din cadrul Comisiei Europene (DG Taxud) a aprobat, la jumătatea lunii ianuarie, solicitarea României privind taxarea inversă la cereale, măsură care a fost avizată la începutul lunii mai și de către Consiliul UE.
În nota de fundamentare a proiectului de ordonanță de urgență se arată că, potrivit angajamentelor asumate de România în contextul procedurilor aferente obținerii autorizării pentru aplicarea acestei măsuri, taxarea inversă pentru livrarea bunurilor din categoria cerealelor și a plantelor tehnice se aplică pe o perioadă de doi ani de la data intrării în vigoare a acesteia, mai exact până la data de 31 martie 2013 inclusiv.
Potrivit datelor oficiale, România pierde anual din comerțul cu cereale sume de ordinul miliardelor de lei ca urmare a neplății TVA la bugetul de stat datorat pe circuitul comercial de către firmele de tip fantomă.
„Producătorul vinde unei firme ce se dovedește a fi de tip fantomă, aceasta vinde mai departe, cu factură către o altă societate comerciala de bună-credință care, ulterior, exportă aceste produse și solicită rambursarea TVA pe care statul nu a încasat-o pe lanțul comercial, din cauză că firma de tip fantomă nu a plătit la rândul ei această taxă. Prin introducerea taxării inverse între agenții economici, se va aplica TVA la finalul lanțului comercial”, spunea Dan Lazăr.
Potrivit acestuia, firmele „fantomă” sunt înființate și funcționează în perioada campaniilor agricole și dispar în momentul în care ar trebui să depună declarațiile fiscale și să plătească obligațiile la bugetul de stat, printre care și TVA. Caracteristicile generale ale acestor firme sunt că majoritatea au asociați sau acționari străini rezidenți în state non-europene și nu au patrimoniu, astfel că prejudiciul produs statului prin neplata TVA și a celorlalte taxe nu poate fi recuperat.
