Taxa fast-food va scumpi alimentele cu 20% și va duce la concedierea a 36.000 de angajați

Introducerea taxei fast-food ar putea duce la creșterea, în medie, cu peste 20% a prețului la alimente, dar și la disponibilizarea a peste 36.000 de salariați, respectiv 20% din personalul din industria alimentară, potrivit reprezentanților patronatelor.
Președintele Romalimenta, Sorin Minea, a declarat, ieri, în cadrul unei dezbateri publice privind introducerea taxei fast-food, că prețul alimentelor ar crește în medie cu peste 20%, dar vor fi produse al căror preț va fi majorat și cu mai mult de 30%.
La rândul său, președintele Federației din Industria Alimentară, Dragoș Frumosu, a adăugat că introducerea taxei ar putea duce la disponibilizarea a circa 20% din personalul din industrie, adică peste 36.000 de persoane.
„Suma care se dorește a fi încasată prin această taxă de către Ministerul Sănătății este în jurul a un miliard de euro. În anul 2008, cifra de afaceri a întregii industrii alimentare a fost de 11,3 miliarde de euro, iar în 2009, aceasta a scăzut la 10 miliarde, incluzând vinul, berea, apele minerale și importurile. Dacă le-am scădea pe acestea, cifra impozabilă ar fi de circa 8 miliarde de euro”, a spus Minea ieri, într-o dezbatere publică pe tema taxei fast-food.
El a adăugat că termenul fast-food nu poate fi definit exact, iar taxa va fi una care va afecta întreaga industrie alimentară.
„Este posibil ca România să deregleze artificial prețul alimentelor”
Taxa pe fast-food va fi percepută începând cu luna martie 2010 și impusă companiilor care produc, importă sau prepară produse tip fast-food, de patiserie-cofetărie, snacksuri, chipsuri, precum și băuturi răcoritoare, cuantumul contribuției urmând să fie stabilit prin negocieri cu firmele respective.
Taxa va fi plătită de toate persoanele juridice care produc, importă sau prepară alimente nerecomandate cu conținut crescut de sare, grăsimi, zahăr și cu aditivi alimentari, iar în această categorie vor fi incluse produsele tip fast food, produse de patiserie-cofetărie, snacksuri și chipsuri, precum și băuturile răcoritoare, cu excepția apei plate îmbuteliate sau apei minerale îmbuteliate și a sucurilor naturale proaspete din fructe și legume.
Potrivit președintelui Romalimenta, toate brânzeturile, smântâna, laptele și untul au conținut crescut de sare, precum și toate produsele din industria cărnii.
Conținut crescut de zahăr se regăsește în compoturi, dulcețuri, miere și o mare parte din fructe.
„Este posibil ca România să deregleze artificial prețul alimentelor printr-o idee pe care Ministerul Sănătății o consideră novatoare. Toate taxele înseamnă creșteri de prețuri care vor fi suportate de către populație”, a mai spus Minea.
Totodată, Dragoș Frumosu a avertizat că majorările de prețuri vor conduce la scăderi ale consumului, ceea ce va avea ca efect reduceri de personal în industria alimentară.
„Se dorește transformarea României dintr-o țară producătoare de alimente într-o țară importatoare”, a afirmat Frumosu.
La rândul său, și Sorin Chelmu, secretar general adjunct în Ministerul Agriculturii, prezent la dezbatere, consideră că noua taxă ar putea avea ca efect majorarea prețului alimentelor.
Lista completă a produselor alimentare considerate nerecomandate din cauza conținutului crescut de sare, grăsimi, zahăr, precum și cu aditivi alimentari va fi aprobată prin hotărâre de guvern, conform proiectului de lege care introduce taxa fast-food.
Cuantumul contribuției va fi stabilit prin negocieri între Ministerul Sănătății și companii.
MS: Cifrele avansate de patronate sunt nerealiste
Cifrele avansate, ieri, de reprezentanții patronatelor din alimentație, privind instituirea unei contribuții pentru descurajarea consumului de produse nesănătoase având conținut crescut de sare, grăsimi, zahăr, aditivi alimentari sunt nerealiste și nu au bază de calcul, arată Ministerul Sănătății.
Potrivit unui comunicat de ieri, Ministerul Sănătății nu a stabilit, până în 1 februarie, lista produselor alimentare nerecomandate care ar putea fi taxate și nici cuantumul de contribuții. De asemenea, nu au fost avansate cifre pe baza cărora ar putea fi calculate majorări de prețuri la alimente sau disponibilizări de personal.
„Oficialii Ministerului Sănătății atrag atenția reprezentanților asociațiilor profesionale din acest sector să nu folosească intenția MS privind descurajarea consumului de alimente nesănătoase ca un pretext pentru introducerea, nejustificat, a propriilor intenții și măsuri care pot afecta populația”, potrivit documentului.
De asemenea, Ministerul Sănătății anunță că instituția are în dezbatere o intenție, și la fel ca și în cazul celorlalte proiecte supuse dezbaterii publice, se așteaptă observațiile și sugestiile tuturor celor interesați, care vor fi luate în discuție.
„De altfel, joi, Ministerul Sănătății va organiza o dezbatere publică privind instituirea unei contribuții pentru descurajarea consumului alimentelor nerecomandate cu conținut crescut de sare, grăsimi, zahar, cu aditivi alimentari acest subiect la sediul Institutului de Sănătate Publică București. Dezbatearea a fost solicitată de către Romalimenta, Rompan și Asociația Patronală Română din Industria Laptelui”, se precizează în comunicatul MS.