TĂUTENI sau TOUTRI. Proprietate a lui Vasco Dumitrahovici, satul Toutre este împărțit între strănepoții lui în anul 1551. Aflat pe malul drept al Nistrului, dincoace de Doroșăuți, megieș cu Cincău, Zastavna și Iurcăuți, satul Tăuteni este menționat drept Tăutri, în 1607, apoi drept Toltri, cu heleșteu și loc de moară, în 1624. În 1638, Onciul Iurașcovici pierde a treia parte din satul Toutre în favoarea lui Iurașco Drace.
În 1644, Onciul Iurașcovici, Dumitrașco din Zastavna, Iurașco și fratele său Nalivaicu, precum și Grigorie Grozăvăscul, toți din Zastavna, împart între ei părțile de moșie din Zastavna, Boianciuc și Toutre, din Toutre revenind fraților Iurașco și Nalivaicu și lui Grigorie Grozăvăscul jumătate din a treia parte.
În 1700, Maria, fata Gafiții, nepoata lui Onciul Iurașcovici, și ginerele ei, căpitanul Ștefan Strășca, convin cu Gavril Miclescul și nepot, prin mamă, lui Onciul Iurașcovici, ca „a patra parte din sat de Teutri” să le rămână Mariei și ginerelui ei, Ștefan Strășca.
În 18 ianuarie 1727, Grigore Ghica Vodă poruncește postelnicului Șerban Cantacuzino, staroste de Cernăuți, să cerceteze și să judece cu dreptate față de conflictul ivit între Dumitrașco Calmuțchi și Goenești „pentru niște părți de otcină din sat de Buenciuc și din Toutri și din Doroșiuți și din Zastavna și Șișcăuți”.
În 31 iulie 1731, Grigore Ghica Vodă trimite pe starostele de Cernăuți, Constantin Silion, să cerceteze conflictul dintre Sandul Nalivaico și alți răzeși pentru părți de moșii în „Tăutrea și Boenciucul și la Doroșăuți și Zăstavna”.
În 12 iunie 1742, când frații Ion, Ștefan și Mihai Strâșca se împacă cu cumnatul lor, Toader Brahă, după un conflict funciar, „a opta parte din Tovtre și a opta parte de Căbești ot țănutul Cernăuțului” revin surorii lor, Antemița, jupâneasa lui Toader Brahă.
În 1752, la împărțeala moșiilor Goianeștilor, frații Toader, Nacul și Ion Goian, și surorile lor, Măriuța, jupâneasa lui Vasălce, Irina, jupâneasa lui Andrei Marcu, și Gafița, jupâneasa lui Sandul Tăutul, primesc a douăsprezecea parte din Tontri, baștină.
Recensământul lui Rumeanțev[1], din 1772-1773, înregistrează la Tăutre, moșie a Catrinii Doicioai, „52 – toată suma caselor”, însemnând 1 popă, Vasili, 2 dascăli, Dănilă și Iacob palamar, 2 slugi ale Catrinii Doicioai, Dumitru Brumă și Tănasă BRUMĂ, 1 jidov orândar, Froim, și 46 birnici, și anume: Ștefan Criciuk, Vasili Săminciucu, Vasili Preuciucu, Ilko Timciucu, Mihailo Nahirniac, Vasile Casachiuschii, Vasilii Tiriban, Iacob Georgiiciuc, Mihailo Derleța, Georgie Magdiciuc, Ostafii Magdiciucu, Mihailo Karacinski, Andrei Hlușchiuschii, Ivan Danoliuc, Fedor Danoliuc, Iacob Danoliuc, Ivan Malenki, Ștefan Crivii, Ivan pânzarul, Vasili Jomara, Alecsa Dolinschi, Nichita Hoțimirschii, Iurie Dolinschi, Hrihor Molodinschii, Ivan Sauciucu, Anton Sauciuc, Alecsa Ungurian, Fedor Trihub, Ivan Palahniuc, Vasili Palahniuc, Ivan Sămeniuc, Vasili Marcheuschii, Precop Rotarul, Timco Lunko, Iacob Pânzar, Alecsa Boico, Grigori Boico, Ștefan Boico, Ivan rusul, Grigori Iancol, Mihailo Surdul, Petre Dolinschi, Ivan Ciornoliuc, Hrihor Rohinschi, Fedor Domenii și Ștefan Dolinschi.
În 1774, satul Toutri avea 34 familii, în 1775 fiind menționat drept Tăutre, sat cu 1 popă și 71 familii de țărani iobagi. În 1784, satul Tăuteni va avea, datorită colonizării cu ruteni, 168 familii.
Conform unui izvod de moșii din 20 ianuarie 1775, Ilie Strășca, stăpânea, ca moștenire după părinții lui, Mihalachi și Maria Strășca, a opta parte din Tăutri.
Biserica Adormirii Maicii Domnului din Toutri urma să fie construită în 1887, pe temelia unei biserici vechi, și sfințită în 1889. În 1843, bisericuța veche, patronată de Joseph von Abrahamowicz, avea 1.447 enoriași, paroh fiind Vasilie Ferlievici, al doilea post de paroh fiind vacant. În 1876, patron bisericesc era Katharina von Mikolajewicz, numărul enoriașilor ajunsese la 1.873, dar era ocupat doar postul de paroh, de Nicolai Dracinschi, cel de preot cooperator fiind vacant. În 1907, patron bisericesc era Kornel de Mikolajewicz, paroh fiind Teofil Dracinschi, născut în 1862, preot din 1885, paroh din 1892, iar cantor, din 1900, Sofronie FOTII, născut în 1861, postul de preot cooperator rămânând vacant.
Din 1872, funcționa la Toutri o școală cu 4 clase[2].
În 1890, comuna Toutri avea 2.200 locuitori, primar fiind Ștefan Boiciuc. Învățător era Ilie Boiciuc, Teofil Draczynski și Dionisie Kisielewski erau parohi, iar cantor bisericesc era Sofronie Fotii.
[1]ACAD. ȘT. RSS MOLD., Moldova în epoca feudalismului, VII, I, Chișinău 1975, p. 427
[2]SCHEMATISMUS DER BUKOWINAER, Czernowitz, 1843 p. 30, 1876 p. 89, 1907 p. 159, 91