Țările din Uniunea Europeană, inclusiv România, ar putea constata în timp că au dirijat resursele puține pe care le au în direcții greșite, cum ar fi energiile alternative, față de alte state care au avut viziune și au decis să expoalteze gaze de șist, obținând energie ieftină și relansând industria
„Probabil vom constata în timp că am dirijat și resursele puține pe care le aveam în direcții complet greștite noi în Uniunea Europeană gen energiile alternative. Iată că descoperim că cei care s-au uitat mai departe și s-au gândit că mai bine scot gaze de șist și fac energie ieftină și reușesc să-și relanseze industria și s-o aducă acasă, în timp ce noi avem niște energii minunate care ne oferă un aer foarte curat și posibilitatea extraordinară de a cumpăra fiecare curățător de cartofi din orice altă țară decât dintr-o țară a Uniunii Europene”, a declarat viceguvernatorul BNR Bogdan Olteanu la un seminar pe tema capitalului uman.
El a arătat că România, ca și celelalte țări din Uniunea Europeană, are încă obsesia anului 2020 și obiectivele trasate pentru acest orizont prin Agenda Lisabona.
„Uniunea Europeană l-a ratat pe 2020, Agenda Lisabona a fost ratată pentru că toate angajamentele de dezvoltare și finanțare a cercetării s-au blocat ca urmare a crizei economice, n-au mai fost bani. 2020 este ratat”, a spus Olteanu.
Viceguvernatorul BNR s-a întrebar retoric dacă o economie poate funcționa în condițiile direcționării greșite a resurselor, spunând că dacă până în 2008 putea funcționa, filosofia economică s-a schimbat în urma crizei, punând accent pe o industrie „la tine acasă” pentru a consolida baza economică pe termen lung.
„După teoriile de până în 2008, da (putea funcționa – n.r.), pentru că toate activitățile economice creatoare de valoare adăugată erau considerate a fi echivalente, n-avea nicio importanță unde se desfășura activitatea, avea importanță unde se marca financiar rezultatul activității, aceasta era filosofia economic dominantă. Acum filosofia economică s-a schimbat cam tot din aceeași direcție, cam tot dinspre școala de gândire americană, care spune că da, este bine să ai industrie la tine acasă, e bine să faci niște lucruri palpabile, să le ții acolo pentru că asta-ți consolidează o bază economică pe termen lung”, a explicat Olteanu.
Guvernul a decis marți ca, din 1 iulie, să fie amânată acordarea unei părți din certificatele verzi către investitorii în microhidrocentrale, centrale eoliene și fotovoltaice, măsura urmând să fie valabilă până în martie 2017, pentru centralele hidro și solare, și până în 2018, pentru centralele eoliene. Energia produsă din surse regenerabile este sprijinită de Guvern prin schema certificatelor verzi. Fiecare producător primește gratuit de la Transelectrica un anumit număr de certificate verzi pentru energia pe care o produce și o livrează în rețea.
Mai departe, producătorii vând aceste certificate verzi către furnizori, care sunt obligați prin lege să le cumpere, scopul fiind ca o anumită parte din consumul final de energie să fie asigurată de sursele regenerabile. Furnizorii își recuperează costurile cu achiziția certificatelor verzi prin includerea în tarife a acestor cheltuieli.
În prezent, energia regenerabilă acoperă aproximativ 8% din consumul final. Investițiile derulate în construcția de unităț de producție a energiei verzi depășesc 3 miliarde de euro, fiind realizate în principal de companii private.
