Liderul grupului PNL din Camera Deputaților, Călin Popescu Tăriceanu, consideră „inacceptabilă” atitudinea „autorităților maghiare de a se raporta la personalități care au avut activități recunoscute de factură fascistă, antisemită, ultranaționalistă și revizionistă”.
Călin Popescu Tăriceanu a declarat, joi, într-o conferință de presă, că în timpul mandatului său s-au inițiat întâlnirile de Guvern comune româno-ungare, care au constituit un model la nivel european, însă atitudinea Executivului român privind reînhumarea lui Nyiro Jozsef a fost corectă, transmite corespondentul MEDIAFAX.
„În ceea ce privește demersul de reînhumare a osemintelor scriitorului Nyiro, având în vedere că trecutul său politic este unul de necontestat și acest trecut politic este legat de politicile naționaliste, antisemite și fasciste, m-aș fi așteptat din partea autorităților ungare la o atitudine total diferită, așa cum se întâmplă peste tot în Europa unde reînvierea sau readucerea în actualitate a unor astfel de personaje este complet ieșită din orice cadru de dezbatere publică. Mai mult de atât, toți acești oameni al căror trecut este legat de perioada fascismului, cu toate ororile pe care le-a adus fascismul, sunt persoane care nu mai au niciun fel de reprezentare și nu se mai regăsesc în cărțile de istorie decât la capitolul așa nu se face, dar nu mai sunt persoane care să fie comemorate, persoane de care să se lege manifestări publice de comemorare”, a afirmat el.
Potrivit sursei citate, în România au fost „tentative de reconsiderare a lui Ion Antonescu și aceste tentative au fost curmate din fașă”, iar „autoritățile au avut atitudinea corectă, pe care toți europenii o au față de cei care au fost implicați în astfel de activități, condamnați ca și criminali de război”.
„Și Nyiro Jozsef face parte din aceeași categorie, că a trebui să fugă din Ungaria după război. Cred că atitudinea autorităților române în această privință este una corectă, de a nu permite readucerea în actualitate a unor astfel de personaje care, după părerea mea, constituie exemplu negativ pentru generațiile prezente și viitoare”, a spus Tăriceanu.
El a adăugat că „este blamabilă atitudinea autorităților ungare” în acest caz, întrucât Kover Laszlo nu poate spune că vine în România ca „persoană oarecare”.
„Este blamabilă atitudinea autorităților ungare pentru că domnul Kover nu este, în momentul în care vine în România, o persoană oarecare. El nu se poate disocia de calitatea de înaltă oficialitate a statului ungar, este președinte al Parlamentului. Nu poate să lase la graniță eticheta asta, eticheta e lipită de el atâta vreme cât va fi în funcție. Și atunci sigur că nu trebuie să ne mire că, la nivel european, aceste atitudini care devin emblematice pentru Guvernul Orban sunt sancționate, fără niciun fel de rezervă, de presă, de organizațiile civile, de autoritățile publice și-mi pare rău că relația dintre România și Ungaria, care era pusă pe un făgaș excelent, din păcate în ultimii ani cunoaște o anumită degradare, iar astfel de gesturi nu fac altceva decât să constituie amenințări serioase la buna relație dintre cele două țări”, a susținut Tăriceanu.
El a adăugat că implicarea lui Kover în campania electorală a unui partid din România este „nefirească”, iar acest lucru a fost sancționat inclusiv de reprezentanții UDMR.
El a făcut o paralelă între faptul că, în perioada lui Ceaușescu, diaspora românească – considerată un pericol pentru regimul comunist – era infiltrată cu agenți ai Securității, pentru a nu se putea coagula într-o forță care să critice Guvernul, și acțiunile autorităților ungare.
„Cam același lucru fac autoritățile ungare, subminând organizarea politică a maghiarilor din România, sprijinind o formațiune în detrimentul alteia, și care până la urmă, sigur, va crea o problemă pentru că în acest fel, dacă se atomizează mișcarea politică, s-ar putea ca, cu toată disponibilitatea pe care o avem noi, românii, față de reprezentarea minorităților, să aibă o problemă minoritatea maghiară să se reprezinte, în baza legilor și Constituției, în Parlament, că nu vor mai putea să atingă pragul de reprezentare”, a declarat el.
Potrivit sursei citate, două aspecte „trebuie clar subliniate și condamnate”.
„Primul e legat de atitudinea inacceptabilă a autorităților maghiare de a se raporta la personalități care au avut activități recunoscute de factură fascistă, antisemită, ultranaționalistă și revizionistă. În al doilea rând, este regretabilă atitudinea oficialităților maghiare de a se implica în activitatea politică a unora dintre formațiuni, a-i sprijini pe unii în detrimentul altora. Nu față de partidele românești este această problemă, față de partidele care reprezintă minoritatea maghiară”, a conchis Tăriceanu.
Președintele Parlamentului ungar, Kover Laszlo, a ajuns, marți după-amiază, la Târgu Mureș, într-o vizită neoficială de câteva zile în Transilvania, în care se implică în acțiuni electorale ale Partidului Civic Maghiar. El a ajuns în România deși președinții celor două Camere ale Parlamentului de la București, Vasile Blaga și Roberta Anastase, îi ceruseră să își amâne vizita după alegerile locale.
