Un eventual împrumut acordat României de Fondul Monetar Internațional depinde de politica bugetară a viitorului Guvern, în condițiile în care multe țări europene cu industrie și economie puternice, precum Franța și Germania, vor avea un deficit bugetar de peste 3%, consideră premierul Tăriceanu. „Nu știu dacă România va avea nevoie să recurgă la un împrumut al FMI, acest lucru va depinde foarte mult de modul în care viitorul Guvern își va construi politicile economice, fiscale și bugetare. În perioada care urmează, probabil multe țări europene, chiar țări europene cu industria și economia cea mai puternică, precum Franța și Germania, vor cunoaște depășiri ale deficitului bugetar dincolo de limita prevăzută în Tratatul de la Maastricht”, a declarat, joi, Tăriceanu, într-o conferință de presă susținută la Palatul Victoria.
El a arătat că această criză economică mondială obligă guvernele să pună „într-o paranteză” anumite criterii care au fost foarte bune într-o perioadă în care economiile erau sănătoase.
Fostul ministru de Finanțe Sebastian Vlădescu a declarat, sâmbătă, agenției MEDIAFAX, că România ar trebui să negocieze cu FMI, la începutul lunii ianuarie, o facilitate de susținere în valoare de până la 20 de miliarde de euro, pentru finanțarea deficitelor, pe care să nu o tragă decât în caz de nevoie.
El a menționat că un astfel de aranjament ar putea întări și încrederea investitorilor străini în capacitatea autorităților de la București de a gestiona criza.
În octombrie, The Economist a relatat că România discută cu FMI despre un împrumut. Informația a fost însă negată de Fond și de autoritățile de la București.
Banca Națională a României a anunțat, la finele lunii octombrie, că România nu are nevoie de un împrumut de la FMI și că nu există probleme de finanțare. În ultima perioadă însă oficialii băncii centrale nu au mai respins vehement ideea unui acord cu instituția financiară internațională.
