Veniturile judecătorilor și ale procurorilor se situează la un nivel indecent în raport cu salariul mediu pe economie și cu scala de salarizare în România și impune o corecție obligatorie pe viitor, a declarat, miercuri, premierul Călin Popescu Tăriceanu. El a arătat că susține un nivel de salarizare care să elimine tentațiile de corupție în sistemul judiciar, dar a apreciat că actualul nivel de remunerație, obținut prin recâștigarea unor drepturi salariale în instanță, este nepermis.
„În loc să lase Guvernul să deruleze politica salarială, justiția își face propriile legi de salarizare”, a spus Tăriceanu.
Premierul a precizat că, prin a treia rectificare a bugetului pe 2008, Ministerul Justiției a primit o alocație bugetară suplimentară de 714 milioane lei pentru cheltuieli de personal și plata drepturilor salariale câștigate prin sentințe judecătorești.
„Asta apropo de ce-și face justiția cu mâna ei”, a adăugat Tăriceanu.
Șeful Guvernului s-a referit la această temă și în luna aprilie, la o conferință de presă susținută de ministrul Justiției, când a declarat că unele salarii din sistemul de justiție au ajuns, ca urmare a unor decizii de legiferare luate în interes propriu de către judecători, la un nivel aberant și nejustificat, depășind orice limită a bunului simț.
Premierul a arătat că salariile din justiție nu pot ieși dintr-un context general al sistemului de salarizare din România și a arătat că un nivel ridicat al remunerației comparativ cu alte sectoare bugetare, obținut prin diferite proceduri, este greu de acceptat într-o țară ale cărei reguli ar trebui respectate chiar de persoanele responsabile pentru aplicarea acestora, respectiv judecătorii.
El a cerut ministrului Justiției să prezinte public un raport pe această problemă și a precizat că așteaptă propuneri pentru o politică unitară și coerentă în domeniu.
Într-o discuție avută, la sfârșitul lunii februarie, cu membrii conducerii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), premierul a asigurat că instituția va primi un nou sediu, iar magistrații vor beneficia de venituri suficiente pentru a asigura independența justiției, solicitând însă ca procesele deschise de magistrați pentru anumite drepturi salariale să nu devină o practică.
El a amintit că politica salarială este decisă de Guvern, iar deciziile favorabile obținute în justiție de magistrați care au solicitat acordarea unor drepturi salariale au „bulversat” bugetul.
Tăriceanu a precizat că hotărârile definitive ale instanței de acordare a drepturilor salariale vor fi respectate, dar a arătat că această măsură va „distorsiona” nu doar relațiile dintre magistrați și celelalte categorii de bugetari, cât și situația din cadrul sistemului judiciar.
Președintele Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Lidia Bărbulescu, a explicat la acea dată că incoerențele legislative înregistrate din 1999 au obligat magistrații să se adreseze justiției pentru a primi din partea Guvernului drepturi salariale neacordate.
