Majoarea salariilor pentru toți bugetarii la nivelul solicitat ar necesita cheltuieli bugetare totale de 10 miliarde euro, care ar putea fi acoperite doar prin aplicarea unui impozit suplimentar de 2.000 euro pentru fiecare dintre cei 5 milioane de salariați, a declarat, luni, premierul Tăriceanu. El a arătat însă că impactul final al majorărilor salariale nu poate fi deocamdată calculat, deoarece o astfel de măsură va avea efecte indirecte și în cazul angajaților din sectorul privat, care vor solicita de asemenea creșteri salariale.
Tăriceanu a amintit că o eventuală majorare salarială nu poate fi efectuată doar pentru profesori, deoarece ar crea o discriminare, ci va trebui aplicată la nivelul tuturor categoriilor sociale finanțate de la buget.
Premierul a discutat, luni, despre efectele majorărilor salariale cu guvernatorul Băncii Naționale, Mugur Isărescu, și a anunțat la finalul întâlnirii că își menține poziția conform căreia solicitările de creștere salarială la un nivel necorelat cu indicele de productivitate nu pot fi finanțate.
Problemele determinate de recenta decizie a Camerei Deputaților de majorare cu 50% a salariilor cadrelor didactice au fost discutate sâmbătă, la Palatul Victoria, de șeful Guvernului cu miniștrii implicați. La sfârșitul ședinței, Tăriceanu a anunțat că Guvernul va sesiza Curtea Constituțională în legătură cu un posibil conflict între Executiv și Legislativ provocat de decizia Camerei Deputaților și că se va consulta cu guvernatorul BNR pe tema efectelor acestei majorări salariale.
El a arătat că majorările de salarii solicitate nu pot fi acoperite de la buget fără a se renunța la anumite investiții și că acceptarea unor astfel de revendicări ar determina creșterea inflației.
Potrivit calculelor ministrului Economiei și Finanțelor, o creștere generalizată a salariilor bugetare cu 50 de procente ar echivala cu un deficit consolidat de 7% din PIB anul viitor sau cu anularea tuturor investițiilor din aceste sectoare.
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a apreciat la sfârșitul săptămânii trecute, la un seminar organizat de Academia Română, că scăderea competitivității produselor românești, ca urmare a creșterii mai rapide a salariilor decât a productivității, va atrage, în mod inevitabil, deteriorarea balanței comerciale, și în final deprecierea cursului valutar.
El a atenționat că majorarea salariilor peste sporul de productivitate a muncii nu este sustenabilă și nu duce la un nivel de trai mai ridicat, ci dimpotrivă, la unul mai scăzut, iar apropierea alegerilor a dus în ultima vreme la promisiuni fără acoperire și chiar la legiferarea unor măsuri de natură să afecteze semnificativ echilibrele macroeconomice.
Camera Deputaților a aprobat marți, în unanimitate, o ordonanță care prevede creșterea cu 50% a salariilor personalului din învățământ. Camera este for decizional în privința acestui act normativ.
După această decizie, funcționarii publici afiliați la Sed Lex au cerut la rândul lor majorarea salariilor cu 50% de la 1 ianuarie 2009, liderul sindicatului, Vasile Marica, spunând că, așa cum salariile profesorilor s-au majorat cu peste 50%, la fel și salariile funcționarilor publici trebuie să crească.
Și Federația Sanitas a cerut o majorare salarială de „50, 60 la sută” pentru personalul medico-sanitar, de specialitate, auxiliar, tehnic și administrativ din domeniul sănătății, urmând să se întâlnească, marți, cu ministrul Sănătății, pentru a discuta pe această temă.
Cele două organizații au amenințat cu proteste și grevă dacă revendicările nu sunt acceptate.
