Majorarea salariilor la un nivel care să depășească posibilitățile economiei românești ar favoriza creșterea inflației și ar afecta echilibrele macroeconomice, a afirmat premierul Călin Popescu Tăriceanu, referindu-se la solicitările confederațiilor sindicale de creștere a veniturilor.
Premierul a precizat că a explicat sindicatelor, în negocierile din ultimele zile, că există disponibilitate din partea Guvernului pentru a discuta solicitările de majorare a salariilor, cu condiția ca această măsură să fie corelată direct cu indicele de performanță a economiei.
„Dacă vom accepta o majorare salarială care excede posiblităților economiei românești în acest moment, riscăm să reaprindem inflația, iar câștigurile momentane să fie erodate. Oferta noastră este în raport cu ce se poate face acum la nivel bugetar, fără a afecta echilibrele macroeconomice”, a spus Tăriceanu.
El a admis că în sistemul de învățământ este nevoie de o „corecție” salarială, eventual prin aplicarea unui sistem diferențiat de creștere a veniturilor, în condițiile în care la procesele de indexare sau majorare a veniturilor a fost aplicat un coeficient egal pentru toate categriile de personal, ceea ce a determinat apariția unor mari diferențe între salariile de 40-80 milioane lei vechi ale unui profesor universitar și veniturile reduse ale asistenților.
Tăriceanu a explicat însă că este greșit ca bugetul unui minister să fie raportat la produsul intern brut, în condițiile în care România dispune de un nivel al veniturilor de doar 30% din PIB – în comparație cu 40-50% din PIB din alte state europene care au aplicat taxe mai mari – și în care cheltuielile bugetului de stat – din totalul cheltuielilor – sunt de 15% din PIB.
Alocarea a 5% din PIB pentru educație, de 6% pentru sănătate și de 2,38% pentru armată ar obliga autoritățile să cheltuiască sume infime pentru alte domenii prioritare, precum agricultura, pensiile, administrația locală, a explicat premierul.
„Guvernul are disponiblitatea ca totți banii care vin la buget să fie cheltuiți pentru diferite capitole, conform nevoilor societății românești. Banii nu sunt ținuți undeva și drămuiți după cum ne place, ci în funcție de posibilități”, a adăugat Tăriceanu.
Solicitat să se pronunțe asupra declarației președintelui Traian Băsescu privind necesitatea alocării unui prcent de 5% din PIB pentru Ministerul Educației și Cercetării, premierul Tăriceanu l-a lăsat pe ministrul Finanțelor, Sebastian Vlădescu, să răspundă întrebării.
„Declarația președintelui Băsescu – cu care suntem întru totul de acord – a avut mai multe componente. Prima dintre acestea a fost, într-adevăr, un procent de 5% din PIB, dar nu pentru creșteri salariale. Suntem dispuși ca, în cadrul plafonului de cheltuieli salariale alocat, să se discute nivele de salarii – dar nu mult peste inflația pe 2006 – în funcție de mdul în care se efectuează restructurarea în sistemul de educație, de numărul de posturi și de angajați”, a spus Vlădescu.
În ceea ce privește cererea șefului statului ca fondurile să fie alocate pe proiecte, ministrul Finanțelor a dat asigurări că Executivul va finanța orice astfel de proiect corespunzător valorii aferente anului viitor, dar a precizat că Ministerului Educației și Cercetării îi va fi greu să cheltuiască într-un singur an sumele alocate unor astfel de proiecte la nivelul de 5% din PIB, în condițiile în care 1% din PIB reprezintă peste 32.000 miliarde lei vechi (peste un miliard de dolari), iar condițiile tehnice de aplicare prelungesc durata unui proiect.
Întrebat dacă este posibil ca Ministerul Educației și Cercetării să beneficieze de un buget echivalent cu 5% din PIB, ministrul Finanțelor a răspuns : „Vom vedea. Nu discutăm în termeni relativi din PIB, ci de cheltuieli efective”.
Președintele Traian Băsescu a declarat, joi, la învestirea noului ministru al Educației Mihai Hărdău, că învățământul trebuie susținut financiar cu 5% din PIB în 2006 și cu 6% din PIB în următorii ani.
El a reamintit că a suținut public faptul că reforma din educație trebuie susținută și financiar – cu 5% din PIB în 2006 -, sume care nu au ca destinație salariile, ci modernizarea sistemului educațional.
Sindicatele din învățământ au anunțat, joi seara, că vor continua greva generală până când Guvernul va aloca cel puțin 5% din PIB educației. Președintele Federației „Alma Mater” Răzvan Bobulescu a spus că sindicaliștii nu vor bani doar pentru salarii, acestea reprezentând doar 40% din bugetul învățământului, restul fiind destinat investițiilor pentru calitatea educației.
Tăriceanu: Majorarea salariilor la un nivel ridicat ar favoriza inflația
