Interesele comune ale României și Italiei și atitudinea față de românii din Italia nu trebuie puse în pericol de unele cazuri izolate de infracționalitate, iar principiul liberei circulații a cetățenilor UE nu trebuie afectat prin măsuri unilaterale, a afirmat premierul Călin Popescu Tăriceanu.
„Avem multe interese comune care nu trebuie puse în pericol de unele cazuri izolate. Este în interesul nostru comun să continuăm să promovăm valorile europene și să ne opunem forțelor care aduc atingere acestui sistem de valori. (…) Sunt convins că este în interesul comun european ca principiul liberei circulații a cetățenilor UE să nu fie afectat prin măsuri unilaterale și sperăm ca dialogul pe această temă să fie productiv „, a spus Tăriceanu, în discursul susținut, luni, la sediul Ambasadei Italiei din București, cu ocazia zilei naționale a Italiei.
El a arătat că, împreună cu premierul italian Silvio Berlusconi, vor fi analizate în perioada imediat următoare soluțiile pentru „recentele cazuri izolate de infracționalitate”, care nu trebuie să afecteze relațiile bileterale dintre cele două țări și nici atitudinea italienilor față de românii din această țară.
Premierul a menționat „aportul valoros” al sutelor de mii de cetățeni români din Italia la dezvoltarea economică a regiunilor și orașelor în care trăiesc.
Guvernul a anunțat, săptămâna trecută, că ministrul de Externe, Lazăr Comănescu, va pleca în Italia la începutul lunii iunie pentru a discuta cu omologul său italian, Franco Frattini, despre pachetul de măsuri adoptat recent de Guvernul de la Roma privind siguranța publică.
Partea română a purtat o serie de discuții referitoare la acest subiect, atât cu reprezentanții Comisie Europene, cât și cu cei ai autorităților italiene.
În urmă cu două săptămâni, Tăriceanu a declarat că măsurile privind siguranța publică adoptate de Guvernul italian vizează în principal imigranții țărilor non-UE și nu în mod special pe românii din Italia, fiind însă necesară o evaluare pentru ca Executivul român să prezinte un punct de vedere oficial bine documentat.
„Nu sunt măsuri care să vizeze în mod special pe românii care lucrează în Italia, sunt măsuri care vizează cu precădere imigranții din țările non-UE, însă vă pot spune că măsurile adoptate de Guvernul italian necesită o evaluare atentă pe care am cerut-o Ministerului de Externe, Ministerului de Interne și Departamentului pentru Afaceri Europene, pentru a ne putea formula un punct de vedere foarte bine documentat și oficial”, a spus atunci Tăriceanu.
Ministrul de Externe a anunțat, în prima sa conferință de presă de la preluarea mandatului, că una dintre prioritățile sale o va constitui situația românilor din străinătate.
El a spus că are pregătit un set de măsuri în privința acestora și a precizat că mai multe amănunte în legătură cu acestea vor fi anunțate după ce le va prezenta personal premierului.
Lazăr Comănescu a spus că printre măsurile vizate se află creșterea numărului de consulate. El a arătat că are în vedere deschiderea unui număr de 5-6 astfel de instituții numai în Italia.
Totodată, ministrul de Externe s-a referit și la consolidarea ideii de consulat intinerant, spunând că intenționează să creeze un sistem astfel încât consulul să se ducă la cetățean, în întâmpinarea nevoilor sale.
Guvernul italian condus de Silvio Berlusconi a aprobat în luna mai pachetul de măsuri pe tema siguranței, format din trei proiecte de lege și dintr-un decret-lege.
Conform decretelor, imigrația ilegală devine o infracțiune care poate fi sancționată cu închisoare între șase luni și patru ani, imigranții pot fi expulzați mai ușor, iar proprietățile închiriate imigranților aflați în ilegalitate pot fi confiscate. Folosirea copiilor la cerșetorie este o infracțiune care poate fi pedepsită cu până la trei ani de detenție.
Străinii care se căsătoresc cu cetățeni italieni vor obține cetățenia abia după doi ani dacă se află în Italia și după trei dacă sunt în străinătate, fiind prevăzute și noi reguli pentru cetățenii italieni care doresc să aducă rude din străinătate.
Unele dintre măsuri vor intra imediat în vigoare printr-un decret-lege care va avea nevoie ulterior de aprobarea Parlamentului pentru a rămâne valabil, iar altele vor fi prezentate în cadrul unui proiect de lege care ar trebui să treacă de Parlament până la sfârșitul lunii iulie.
