Președintele PNL Călin Popescu Tăriceanu a declarat, marți, la dezbaterile pe buget că guvernanții vor să apeleze la FMI pentru a primi o „diplomă de incompetență”, menționând că asta este semnificația unui acord cu Fondul, care le va cere mărirea taxelor și impozitelor și reducerea consumului. „Mi se pare că sunteți așa, în situația cum așteaptă mielul tăierea, să vă vină FMI-ul peste cap. Acest buget, știți bine că nu ține și mă întreb de ce vreți să vină FMI? Probabil că vreți ca să vă facă de râs în văzul întregii lumi. Pentru că o să vă spună că veniturile sunt nerealiste și cheltuielile sunt neajustate. Dacă cârăiți o să vă spună că trebuie să micșorați consumul, eu știu că nu o să vă lase inima să-l micșorați și atunci o să umblați la investiții. O mare greșeală. O să vă dea sfaturi să măriți taxele și impozitele pentru că așa sunt ei, drăguți de firea lor, eu i-am cunoscut foarte bine”, a susținut Tăriceanu.
Liderul PNL a subliniat că guvernanții vor să vină FMI-ul pentru a înmâna „diploma de incompetență” Guvernului Boc.
„Poate vreți să vină FMI să vă dea o diplomă de incompetență, pentru că acordul cu FMI nu este decât o diplomă de incompetență a Guvernului Boc, altceva nu este”, a spus Tăriceanu.
El a menționat că recomandarea sa pentru guvernanți este să își ia „inima în dinți” și „să înghită câteva broaște râioase”, susținând că au mai făcut lucrul acesta și să ia toate măsurile pe care le cere economia.
El a apreciat că în opinia sa” orice economie în acest moment are nevoie de injecții solide de oxigen pentru a-și relua ciclul corect de funcționare”, și că se constată o incapacitate și o lipsă de știință a guvernului de a elabora un buget realist și un plan elaborat și eficient anticriză.
În plus, Tăriceanu a spus că în cazul în care Guvernul Boc desființează cota unică și majorează impozitele, nu l-ar mira aceste măsuri, pentru că în acest fel PDL ar închide „scurta paranteză politică pe zona de centru-dreapta” și ar reveni acolo de unde a plecat, spre „stânga populistă”.
Președintele PSD, Mircea Geoană a declarat, luni, că amintirile relației cu FMI îl „înfioară”, el apreciind că ar fi preferabil să nu se apeleze la FMI în ceea ce privește un împrumut extern, date fiind condițiile extrem de dure, cu un impact social foarte puternic și constrângeri semnificative.
Întrebat dacă, în aceste condiții, ar fi de preferat un împrumut de la Comisia Europeană, Geoană a precizat: „Preferabil ar fi fără FMI, este un lucru clar. Orice relații cu FMI înseamnă constrângeri importante”, a afirmat Geoană.
El a arătat că a solicitat Guvernului, în acest sens, ca după aprobarea bugetului de către Parlament, respectiv săptămâna viitoare, să aibă loc o discuție „clarificatoare” în ceea ce privește politica economică anti-criză a României.
Orice acord cu Fondul Monetar Internațional trebuie să treacă prin Comisia Europeană, România fiind stat membru al UE, dar nu orice acord cu CE trebuie să treacă și pe la FMI, a declarat, luni, premierul Emil Boc, precizând că o decizie privind un eventual împrumut va fi luată împreună cu BNR.
Ministrul Finanțelor Publice, Gheorghe Pogea, a declarat la rândul său, vineri, că o decizie cu privire la un posibil acord cu Fondul Monetar Internațional (FMI) va fi adoptată în cel mult două săptămâni.
Decizia va fi luată după aprobarea bugetului în Parlament și discuții cu Comisia Europeană, a afirmat Pogea.
La finele lunii ianuarie, președintele Traian Băsescu a afirmat că nu este partizanul unui împrumut de la FMI, ci din bani europeni, și a menționat că a anunțat Comisia Europeană că România intenționează să contracteze un împrumut de 6-7 miliarde euro, sub supravegherea Fondului.
Miercuri, șeful statului a declarat că FMI ar putea intra în „jocul” creditului extern al României „în urma aranjamentelor” cu CE, criticând însă faptul că băncile românești cu acționariat majoritar în statele UE nu își îndeplinesc obligațiile de finanțare a economiei românești.
