Premierul Călin Popescu Tăriceanu a apreciat, ieri, în cadrul unei dezbateri, că afirmația FMI potrivit căreia România a pierdut un miliard de euro ca urmare a introducerii cotei unice de impozitare este falsă și are la bază „un calcul strâmb, pe hârtie”.
„Calculul FMI e un calcul strâmb, pe hârtie, care spune că, dacă am fi avut o cotă mai mare, am fi strâns mai mult”, a spus Tăriceanu, precizând că rațiunea de bază a introducerii cotei unice de 16% a fost faptul că vechea cotă, de 25%, nu era una reală, cea reală fiind de 15,1%.
Premierul a arătat că Guvernul s-a așteptat ca, urmare a introducerii cotei unice, încasările la buget să fie mai mici într-o primă fază. El a adăugat că s-a înregistrat o surpriză, dată de faptul că pe parcursul acestui an, încasările bugetare nu au fost mai mici decât în perioada similară a anului trecut.
Tăriceanu a precizat că, totodată, Guvernul a reușit să plătească și o serie de arierate acumulate în urma unor decizii ale guvernării PSD și lăsate neacoperite. Potrivit lui Tăriceanu, s-a reușit plata a 15.000 de miliarde de lei vechi către sistemul de învățământ, a încă 15.000 de miliarde de lei vechi care au mers să acopere pagubele cauzate de inundații și 10.000 de miliarde lei vechi care au mers către sistemul sanitar.
Primul-ministru a menționat că în primele nouă luni de la introducerea cotei unice impozitul pe profit colectat a crescut cu 8%, în timp ce impozitul pe venit a înregistrat o scădere nesemnificativă, de 6%.
Totodată, Tăriceanu a precizat că, în ceea ce privește TVA, încasările au crescut spectaculos, cu nu mai puțin de 30%.
Premierul a mai spus că introducerea cotei unice de impozitare a adus, în primele șase luni, un plus de 150.000 de locuri de muncă înregistrate, ceea ce a făcut ca șomajul să scadă cu două puncte procentuale, ajungând la nivelul de 5,5%.
În plus, Tăriceanu a menționat că un alt element pozitiv adus de cota unică de impozitare a constat în atragerea investițiilor, în primele 10 luni cumulându-se intrări de capital de aproape două miliarde de euro.
Finalizarea acordului încheiat de România cu FMI a eșuat, în pofida unor îndelungate negocieri, pentru că părțile nu au ajuns la o înțelegere în privința deficitului bugetar pentru anul 2006 și a măsurilor necesare pentru atenuarea dezechilibrelor macroeconomice.
