Unele salarii din sistemul de justiție au ajuns, ca urmare a unor decizii de legiferare luate în interes propriu de către judecători, la un nivel aberant și nejustificat, depășind orice limită a bunului simț, a afirmat, joi, premierul Călin Popescu Tăriceanu.
„După părerea mea, în sistemul de justiție au apărut în momentul de față, prin această manieră de legiferare în interes propriu a judecătorilor, niște salarii care au ajuns la nivele pe care le consider absolut aberante și nejustificate, au depășit orice limită, inclusiv cea a bunului simț. Nu este posibil ca în România un domeniu, fie el și justiția, să-și legifereze în nume propriu și beneficiu propriu”, a spus Tăriceanu, prezent la conferința de presă susținută de ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, pe tema agendei ministerului în perioada următoare și a evoluțiilor din primele două luni de mandat.
Premierul a arătat că salariile din justiție nu pot ieși dintr-un context general al sistemului de salarizare din România și a arătat că un nivel ridicat al remunerației comparativ cu alte sectoare bugetare, obținut prin diferite proceduri, este greu de acceptat într-o țară ale cărei reguli ar trebui respectate chiar de persoanele responsabile pentru aplicarea acestora, respectiv judecătorii.
El a cerut ministrului să prezinte public raportul pe care îl va elabora pe această problemă și a precizat că așteaptă propuneri pentru o politică unitară și coerentă în domeniu.
Într-o discuție avută, la sfârșitul lunii februarie, cu membrii conducerii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), premierul a asigurat că instituția va primi un nou sediu, iar magistrații vor beneficia de venituri suficiente pentru a asigura independența justiției, solicitând însă ca procesele deschise de magistrați pentru anumite drepturi salariale să nu devină o practică.
El a amintit că politica salarială este decisă de Guvern, iar deciziile favorabile obținute în justiție de magistrați care au solicitat acordarea unor drepturi salariale au „bulversat” bugetul.
„S-a mers pe o practică de aplicare a principiului nediscriminării care nu funcționează însă în domeniul politicii salariale, deoarece, altfel, ar trebui ca toată lumea să aibă un singur sistem de salarizare, fără diferențieri. Este o practică ce excede cadrul normal de concepere a sistemului de salarizare și care în niciun caz nu ține de resortul justiției”, a spus atunci Tăriceanu.
El a precizat că hotărârile definitive ale instanței de acordare a drepturilor salariale vor fi respectate, dar a arătat că această măsură va „distorsiona” nu doar relațiile dintre magistrați și celelalte categorii de bugetari, cât și situația din cadrul sistemului judiciar.
Președintele Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Lidia Bărbulescu, a explicat la acea dată că incoerențele legislative înregistrate din 1999 au obligat magistrații să se adreseze justiției pentru a primi din partea Guvernului drepturi salariale neacordate.
