Premierul Călin Popescu Tăriceanu i-a transmis președintelui Traian Băsescu că șeful statului nu poate cere o altă persoană pentru funcția de ministru din simplul motiv că nutrește „o antipatie politică și personală” față de cea nominalizată și respinge cererea de a prezenta o altă propunere.
Premierul i-a spus președintelui, în scrisoare, că nu există niciun argument de natură legală care să justifice retragerea propunerii de numire a Noricăi Nicolai și îi solicită să o numească „cât mai curând posibil” pe aceasta în funcția de ministru al Justiției.
Prezentăm integral textul scrisorii transmise de premierul Călin Popescu Tăriceanu către președintele Traian Băsescu:
„Domnului Traian Băsescu, Președintele României
Domnule Președinte,
Prin prezenta scrisoare mă văd nevoit să resping solicitarea dumneavoastră de a renunța la propunerea de numire în funcția de ministru al Justiției a doamnei Norica Nicolai.
De asemenea, vă aduc la cunoștință că, în calitate de Prim-Ministru al României, potrivit atribuțiilor conferite de Constituție, mențin această propunere.
Motivarea pe care o faceți cererii de renunțare la propunerea prezentată se bazează pe considerații personale, subiective, îndoielnice, despre percepția publică asupra unei anumite persoane, considerații care exced cadrul constituțional și legal.
Reacția dumneavoastră, în calitate de Președinte al României, este cu atât mai nejustificată cu cât, față de nominalizarea doamnei Norica Nicolai, nu au existat obiecții sau proteste, nici din partea societății civile și nici a asociațiilor profesionale.
Vă reamintesc că, în decizia nr.356/2007 a Curții Constituționale se precizează clar că „Președintele României nu are drept de veto, dar poate cere Primului-ministru să renunțe la propunerea făcută, atunci când constată că persoana propusă nu îndeplinește condițiile legale pentru exercitarea funcției de membru al Guvernului”.
Decizia Curții Constituționale este cât se poate de clară.
Președintele României nu poate să solicite Primului-Ministru al României să propună o altă persoană pentru funcția de ministru din simplul motiv că nutrește o antipatie politică și personală față de persoana nominalizată inițial. Nici din cauza faptului că a avut o relație politică mai tensionată cu respectiva persoană. Nici dacă a identificat un alt candidat care, în opinia sa, ar fi mai bun.
Președintele României are obligația de a identifica argumente legale, nu de imagine, pentru a își susține solicitarea. În caz contrar, nu ar trebui să facă o astfel de solicitare.
Domnule Președinte,
Am citit cu atenție scrisoarea dumneavoastră și nu invocați nici un argument de natură legală pentru care ar trebui să renunț la propunerea de numire a doamnei Norica Nicolai la Ministerul Justiției. Mai mult, în scrisoarea dumneavoastră invocați doar argumente de imagine, percepții legate de un incident în care a fost implicată doamna Norica Nicolai.
Știți la fel de bine ca mine cât de periculos este să analizăm capacitatea unui demnitar de a exercita o funcție publică, dacă izolăm și scoatem în fața un incident de imagine.
Norica Nicolai este un bun specialist în drept și este unul dintre membrii cu experiență ai Comisiei Juridice din Parlamentul României. Norica Nicolai cunoaște în detaliu problemele care încă există în Justiție și are voința de a continua procesul de reformă. Consider că Norica Nicolai poate fi un foarte bun ministru al Justiției.
Dumneavoastră ați ales să ignorați aceste argumente și ați analizat subiectiv, fără a lua în calcul argumentele legale sau argumentele care țin de experiență și competență.
Dacă ar fi să vorbim despre argumente de imagine și despre cazuri controversate, vă reamintesc doar două cazuri în care dumneavoastră ați fost implicat: dosarul Flota și casa achiziționată în strada Mihăileanu, pe vremea când erați Primar al Capitalei. Ar fi nedrept să analizăm doar aceste două cazuri pentru a judeca mandatele dumneavoastră de Primar al Capitalei sau de Președinte al României. Am convingerea că același lucru ar trebui să îl evitați și dumneavoastră acum, în ceea ce o privește pe doamna Norica Nicolai.
Mai mult, vă readuc aminte tăcerea dumneavoastră în ceea ce o privește pe fostul ministru al Justiției, Monica Macovei. Acum un an, doamna Monica Macovei era implicată într-un scandal public în legătură cu modul în care părinții domniei sale au câștigat în Justiție un imobil naționalizat. Atunci, nu ați susținut că doamna Monica Macovei ar trebui să renunțe la funcția de ministru al Justiției, nici că imaginea Justiției ar avea de suferit sau că ar scădea încrederea în Justiție la nivelul opiniei publice și al partenerilor europeni.
Sunt ferm convins că dezbaterea asupra reformei din Justiție nu ar trebui să fie purtată cu argumente de imagine. Dacă, totuși, ați decis să invocați doar argumente de imagine, atunci mi s-ar părea corect să judecați și, mai ales, să acționați cu aceeași măsură.
Domnule Președinte,
În scrisoarea dumneavoastră vă exprimați convingerea că vom găsi soluții împreună, Președinția și Guvernul, pentru a demonstra partenerilor europeni că România face progrese consistente în domeniul Justiției.
Vă reamintesc că deja am demonstrat acest lucru partenerilor europeni.
Raportul Comisiei Europene din iunie anul trecut a fost cel mai bun raport al organismului european despre starea justiției din România, de când acest domeniu este monitorizat, din 1998. În Raport sunt subliniate în special eforturile pe care Guvernul le-a făcut în acest domeniu („Guvernul român este angajat în reforma justiției și în curățarea sistemului de corupție. În toate domeniile, autoritățile române demonstrează bunăvoință și determinare…” – p. 5 din Raport).
Totodată, principalul progres remarcat de Raport a fost adoptarea Legii Agenției Naționale de Integritate, urmare a dialogului pe care ultimul ministru al justiției, Tudor Chiuariu, l-a avut cu Parlamentul. După cum vă aduceți aminte, adoptarea acestei legi a fost multă vreme imposibilă din cauza inabilității unui ministru al justiției așa-zis independent. O dovadă în plus că nu o pretinsă independență a ministrului este soluția la problemele justiției românești.
Adoptarea de noi coduri de procedură, simple și ușor de aplicat, responsabilizarea magistraților și înlăturarea percepției că aceștia nu răspund pentru greșelile lor, asigurarea eficienței și imparțialității investigațiilor, scoaterea unor instituții judiciare de sub influența unor oameni politici – acestea sunt urgențele justiției românești și care trebuie puse în practică rapid de un ministru cu susținere politică.
Problema este să demonstrăm că avem voința să continuăm pe drumul început și de aceea nu ne permitem să întârziem numirea unui nou ministru al Justiției.
Vă aduc la cunoștință că întârzierea acestei numiri poate conduce la perturbarea gravă a activității instituțiilor din sfera judiciară. Astfel, în ultimele zile au început acțiuni de protest sindical din partea personalului auxiliar din instanțe, motivat de faptul că absența unui ordonator principal de credite face imposibilă plata drepturilor salariale restante. Aceste tensiuni nu pot fi aplanate în lipsa unui interlocutor legitim, ministrul Justiției în funcție.
De asemenea, nu se poate să nu cunoașteți că ministrul Justiției trebuie să participe, la întrunirea informală a Consiliului de miniștri al Uniunii Europene. Ar fi împotriva intereselor României ca „partenerii noștri europeni”, a căror opinie vă preocupă atât de mult, să fie lipsiți de un interlocutor chiar înainte de raportul intermediar al Comisiei Europene.
Vă solicit deci să o numiți cât mai curând posibil pe doamna Norica Nicolai în funcția de ministru al Justiției.
Consider că putem împreună, Guvernul și Președinția, să continuăm colaborarea în domeniul Justiției. Sper că o astfel de colaborare bună poate avea loc între dumneavoastră și viitorul ministru al Justiției, Norica Nicolai.
Vă solicit să lăsați deoparte orice antipatie legată de Norica Nicolai și să colaborați cu domnia sa pentru a continua reforma în Justiție.
Domnule Președinte,
În concluzie, nu există nici un argument de natură legală care să justifice retragerea propunerii de numire a doamnei Norica Nicolai.
Mai mult, argumentele legate de competența și experiența doamnei Norica Nicolai o recomandă pentru această funcție.
Având în vedere cele de mai sus, precum și Decizia Curții Constituționale nr. 356/2007, care nu conferă Președintelui României un drept de veto la propunerea de numire a unui membru al Guvernului ci doar să solicite renunțarea la aceasta „dacă persoana propusă nu îndeplinește condițiile legale pentru exercitarea funcției”, vă aduc la cunoștință că nu voi da curs solicitării dumneavoastră de a renunța la propunerea pentru funcția de ministru al Justiției a doamnei Norica Nicolai. Vă rog ca, în cel mai scurt timp, să îndepliniți toate formalitățile constituționale necesare pentru ca doamna Norica Nicolai să fie învestită în funcție.
Cu stimă,
Călin Popescu-TăriceanuPrim Ministru”
