Deciziile surprinzătoare adoptate în cazul diferitelor dosare și durata prelungită a unor procese demonstrează că, în prezent, Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) nu este capabilă să asigure eficiența actului de justiție, cu posibile efecte grave asupra momentului aderării la UE.
Declarația a fost făcută de premierul Călin Popescu Tăriceanu și susținută de ministrul de Justiției, Monica Macovei, ieri, la finalul ședinței de evaluare a corupției, cei doi oficiali arătându-se dezamăgiți de punctele de vedere, considerate nerealiste, exprimate în timpul discuțiilor, de CSM și Parchetul Înaltei Curți de Casație și Justiție.
„Senzația mea este că, astăzi, Consiliul Superior al Magistraturii dă dovadă că nu este capabil să asigure eficiența actului de justiție. Asistăm în continuare la decizii absolut surprinzătoare, care lasă loc la foarte multe bănuieli privind corectitudinea judecătorilor față de cauzele pe care le au în soluționare”, a spus Tăriceanu, la finalul discuțiilor.
El a acuzat CSM și Parchetul de lipsă de eficiență în actul de justiție, apreciind că atitudinea nerealistă a celor două instituții în ceea ce privește soluționarea marilor cazuri de corupție poate avea consecințe politice incalculabile, marcate printr-o eventuală amânare pe termen nedefinit a momentului aderării României la Uniunea Europeană.
O primă problemă apărută din cauza lipsei de eficiență a justiției este procesul prelungit pentru deblocarea operațiunilor de identificare a animalelor conform regulilor UE – obligație asumată în negocierile de aderare, fără atrage însă amânarea aderării -, ceea ce va împiedica România să respecte termenul convenit cu oficialii europeni privind finalizarea acestor proceduri.
„Cu amărăciune, mi se pare că realitatea noastră, care ne confruntă cu problemele zilnice, este diferită de realitatea pe care o văd cele două instituții. Astăzi am aflat, oarecum cu surprindere, că la nivelul CSM se apreciază că rezultatele în justiție sunt bune. Când lui Bivolaru i se acordă azil politic în Suedia pentru că libertățile fundamentale ale individului nu sunt respectate în România, este dovada cea mai pregnantă că justiția nu funcționează. Când fratele unei victime de la Iași intră într-o procedură de investigație care-l duce în faza de a fi bolnav psihic, ne dovedește iar că justiția nu funcționează bine”, a afirmat Tăriceanu.
Singurul reprezentant al sistemului judiciar de care premierul Tăriceanu s-a declarat mulțumit a fost șeful Departamentului Național Anticorupție, al cărui punct de vedere a fost considerat mai puțin evaziv decât prezentările CSM și ale Parchetului instanței supreme.
