Târgul Meșteșugarilor, organizat cu prilejul Zilelor Humorului în Parcul Central al orașului, a reunit circa 45 de meșteșugari, meșteri populari și artizani din mai multe zone ale țării.
Meșterii au fost nevoiți să-și acopere și să-și strângă marfa când se porneau rafalele ploii
Înșiruiți pe aleile parcului, meteșugarii și-au etalat marfa în așteptarea cumpărătorilor. Florin Cramariuc, starostele meșterilor populari din arealul bucovinean (președintele Asociației Meșterilor Populari din Bucovina), responsabil cu organizarea acestei manifestări, a spus că în târgul de la Humor au venit, alături de meșterii din județul Suceava, meșteșugari și artizani din județele Arad, Argeș, Bistrița-Năsăud, Botoșani, Cluj, Galați, Iași, Neamț și Vaslui.
Din păcate, vremea a fost capricioasă, iar meșterii au fost nevoiți, în câteva rânduri, să-și acopere și să-și strângă marfa când se porneau rafalele ploii.
Dintre meșteri nu putea lipsi humoreanul Gheorghe Zofotă, care la standul lui cinegetic etala diverse obiecte realizate din corn de cerb și bovină („poroșenițe” pentru praf de pușcă, „sărărițe, în care sarea nu se moaie niciodată”, pocale mari și mici, buciume sau „chemători” de animale), sau ornamente pentru pălării vânătorești confecționate din păr de bursuc, păr de ciută, sau pene de fazan, alături de care i-am reîntâlnit pe câțiva dintre participanții târgurilor de la Suceava (Târgul de Sânziene și Târgul de Vară), între care și pe Constantin Ciubotărița (Badea Costică din Joldești), confecționerul de căciuli din blană de oaie, „tata căciularilor”, la mai toate târgurile de meșteri din țară.
Când nu răsunau alămurile fanfarei din Rezina, se auzeau drujbele și ciocanele meșterilor cioplitori
Nu lipseau nici Iulian Mihalache, din Bălțătești (Neamț), cu carpete și covoare țesute din lână, nici meșterul iconar Dan Horgan, din Bârlad (Vaslui), cu icoane pictate pe sticlă, și le-am revăzut și pe ieșencele Silvia și Smaranda Cozmîncă, care au venit cu împletituri din fibre vegetale, realizate prin tehnica nodurilor (coșulețe, trăistuțe, bufnițe, zodiace, dar și brâie și brățări) și diverse obiecte de pielărie.
Erau prezenți și olari, și sticlari, și meșteri artizani cu costume populare, confecționeri de măști tradiționale, sculptori și cioplitori cu o gamă variată de obiecte realizate din lemn.
Și fiindcă am ajuns la lemn, trebuie să spun că, atunci când nu răsunau alămurile fanfarei din Rezina (Republica Moldova), care concerta în chioșcul din mijlocul parcului, se auzeau drujbele și ciocanele meșterilor cioplitori care, coordonați de Toader Ignătescu, lucrau la două piese de șah de dimensiuni monumentale. Regele și Regina cioplite de Toader Ignătescu, Nucu Bența, Adrian Iftime Iacob și Neculai Constantin au constituit atracția vizitatorilor târgului, care au putut urmări pe viu cum se configurau cele două chipuri din lemn de paltin. Nu era, așa cum a spus Toader Ignătescu, decât „un preambul” pentru Tabăra internațională a meșterilor populari de la Păltinoasa, tabără pe care o organizează în intervalul 14 – 20 iulie a.c. la casa sa de pe malul pârâului Bucovăț.
