Cea de-a XIII-a ediție a Târgului meșterilor populari, manifestare organizată sub egida Consiliului Județean Suceava de către Complexul Muzeal Bucovina în colaborare cu Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Suceava, s-a deschis ieri, la ora 11:00, la Muzeul Satului Bucovinean de pe platoul Cetății de Scaun a Sucevei.
Organizatorii au invitat și în acest an cca. 130 de meșteri populari autentici, din toate zonele etnografice ale țării, mai bine de jumătate dintre ei fiind deja prezenți și cu produsele etalate la deschidere, alții, tocmai sosiți, urmând să-și descarce și să-și expună marfa pe parcursul zilei.
Țesături și împletituri din Runcu Salvei și cergi mițoase de la Săpânța
Înșiruiți de o parte și de alta a aleii care străbate muzeul în aer liber, cu produsele prezentate pe standurile și mesele de expunere, meșterii populari și-au așteptat clienții îmbrăcați, cu precădere, în straie populare specifice zonei de proveniență.
Ceramiști, cioplitori, iconari și împletitori, țesătoare și cusătorese din Bucovina și din Ardeal, sau din zonele sudice ale țării până în Basarabia, își etalau marfa în mare parte cu prețurile afișate la vedere.
Artista populară Floare Moldovan din Bistrița, Runcu Salvei, s-a așezat alături de Maria Gherghei din Săpânța, Maramureș, prezentându-și țesăturile, împletiturile și produsele de marochinărie (curele și chimire) lângă cergile mițoase (numai 100 lei bucata) și straițele din lână ale vecinei sale.
Icoane, măști, fluiere și piese de mobilier rustic
Icoanele pictate pe lemn (cu prețuri cuprinse între 150 și 500 lei) de Valentina Acasandrei din Iași stăteau aproape de cele pictate pe sticlă, cu fundal din foiță de aur (100 – 350 lei) ale meșterului iconar Ioan Pop din Zalău, meșter care a participat și la târgul organizat cu prilejul Zilelor Sucevei, care-mi spunea că se simte foarte bine aici, în Bucovina, poate pentru că, într-o altă viață, anterioară, a fost bucovinean.
Sculptorii și cioplitorii, de la cei din zonă, sucevenii Florin Cramariuc, Toader Ignătescu sau Ștefan Csukat, la Codrin și Nucu Bența din Fălticeni, sau Avram Roșca din Bălăceana, până la Iordan Gușatu din Valea Mare – Vâlcea sau Grigore Păstârnac, din Chișinău, Republica Moldova, își prezentau extrem de diversificata ofertă artizanală, de la linguri și măști cioplite din lemn, la fluiere și obiecte utilitare sau decorative, până la piese de mobilier rustic.
Împletituri din nuiele și papură, aranjamente florale și macrameuri decorative
Basarabeanca Victoria Brighidiu expunea obiecte de uz gospodăresc împletite din nuiele de răchită, iar sighișoreanul Dănila Zoltany coșuri și pălării împletite din papură (prețuri între 50 – 200 lei), și nu de oricare, cum spunea el, ci din cea mai bună calitate, adusă din Deltă.
Atractive erau și ornamentele de masă sau de perete și aranjamentele florale (din flori uscate, tratate pentru conservare și colorate, prețuri între 10 – 25 lei) realizate de Rodica Cozmei, din Vaslui, dar și macrameurile decorative, împletiturile din sfoară de iută (prețuri între 100 – 22o lei) realizate de Gabriela și Constantin Aramă din Roman.
Țesături și cusături, costume populare bucovinene și căciuli de astrahan
Țesătoarele și cusătoresele, fie că este vorba de Ecaterina Neamțu din Suceava sau Eufrosina Pahomi din Arbore (care la cei 71 de ani ai săi mi-a mărturisit că tare-i mai place să lucreze), până la Iulian Mihalache, din Valea Seacă, Vâlcea, sau Maria Bruj, din Prundu Bârgăului – Bistrița (care face cusături și dantele, dar și trăistuțe și zgărdane), au adus marfă cu căutare la târg.
Cu țesături din lână sau bumbac, dar și cu costume populare bucovinene a venit la târg și Maria Galan, din Vicovu de Jos, care a adus spre vânzare și câteva icoane realizate de copiii ei, care lucrează la Mănăstirea Meteora, pe Muntele Athos, și poate de aceea – așa cum a spus ea – casa i-a fost ferită zilele trecute de inundații.
Maistrul Mihai Dudău din Grumăzești, Neamț, cu cămașă lungă de in încinsă cu chimir nou din piele, a etalat pe o masă alăturată căciuli de astrahan (cu prețuri de la 150 de lei în sus) dar și confecționate din blană de nurcă sau nutrie.
Ceramică utilitară și obiecte decorative modelate artistic din lut
Ceramiștii, de la cei autohtoni, ca Dumitru Pașcaniuc de la Marginea, la Iorga Gheorghe din Horezu, sau familia de corundeni Gyorfi și Berta Domokos, care împreună cu cei trei copii ai lor realizează piese ceramice de o mare varietate, fiind invitați să participe la târgurile organizate în întreaga țară dar și la cele din străinătate, aveau clienți încă de la deschidere.
Între aceștia, câțiva ceramiști care se distingeau prin produsele lor, Carmen Cristea, care în atelierul său de la Antoceni – Fălticeni, realizează obiecte ceramice decorative, modelate manual, care deși sunt din lut par executate din pânză, hârtie sau piele, și Ruslan Scutelnicu, din Chișinău, care modelează artistic figuri umane și alte forme (căsuțe, sfeșnice, clopote) pe care le comercializează cu prețuri cuprinse între 25-40 lei.
Păpuși, măști tradiționale, ouă pictate și fuste de țigancă
Nina Djos și de fiica ei, din Chișinău, prezentau publicului păpuși îmbrăcate în costume populare (cu prețuri cuprinse între 8 și 60 lei), iar Elena Aliței, din Iași, etala măști tradiționale confecționate din câlți și materiale textile.
La o altă masă, rădăuțeanul Florin Bejinari expunea icoane bizantine și ouă pictate cu tempera (ouă de gâscă pictate pe o singură parte – 50 lei, 85 lei cele pictate total, ouă de struț – pictate cu scene religioase – cu prețuri cuprinse între 300-600 lei).
Un stand la care s-au oprit toți vizitatorii târgului a fost cel la care Mioara Gheorghe expunea spre vânzare costumație femeiască țigănească (alcătuită din patru piese: fustă, șorț, bluză și batic, la prețul de 1000 lei) dar și vase din aramă (ibrice de diverse mărimi) și piese de podoabă (inele, brățări) confecționate de Mircea Crăciun, care, alături, cu masa încărcată cu scule, modela metalul (nobil – argint sau aur) la flacăra lămpii cu benzină, ciocănindu-l pe nicovală.
*
Ceva mai încolo, artistul sticlar Dan Bordianu din Bucecea își expunea piesele realizate în atelierul său manufacturier, vase multicolore „decorate la cald în masa de sticlă”, cum ne-a spus el.
Culoare și strălucire ca și pe fețele pictate și în costumația celor patru membri ai grupului polonez PEPE, care și-au propus să susțină mini-spectacole de pantomimă și teatru de păpuși în muzeul în aer liber.
Meșteșuguri tradiționale, mulțime de lume, mimi și păpușari, de toate pentru toți, așa ca-n iarmaroacele de altădată.
