Sărbătoarea anuală a pomicultorilor din Bazinul Pomicol Fălticeni, „Târgul Mărului”, ajunsă la cea de-a VI-a ediție, a avut loc ieri, în Piața „Nada Florilor”. Evenimentul a adunat majoritatea producătorilor și asociațiile pomicole de pe Valea Șomuzului, dar și un număr mare de vizitatori, unii veniți din alte județe special pentru vestitele soiuri de mere care cresc, așa cum spun localnicii, „numai la Fălticeni și Rădășeni”.
„Târgul Mărului” a devenit deja un fel de bursă a mărului, pentru că, pe lângă spațiul expozițional al producătorilor din localitățile cu pondere pomicolă, anul acesta a fost pus la dispoziție, timp de o săptămână, începând de duminică, un spațiu, distinct de cel expozițional, special destinat pentru comercializarea merelor la prețuri care să mulțumească pe toată lumea.
În acest an, ofertele au fost pentru toate buzunarele și toate gusturile, prețul pentru un kilogram de mere variind între 1,2 lei și 2,5 lei, în funcție de soi. Producătorii au venit cu mere ambalate în cutii de carton de 15 – 20 kg și în saci de 8 și 16 kilograme.
Pe o vreme de toamnă … primăvăratică, în piața civică și-au expus produsele pomicultorii, distribuitorii de utilaje agricole și de substanțe folosite în întreținerea culturilor, dar și producători de produse obținute prin prelucrarea laptelui și a cărnii, meșteri populari, apicultori, producătorii de flori și arbuști ornamentali, distribuitorii de vinuri.
Mere, pomicultori, vizitatori și muzică populară
Ediția a VI-a a „Târgul Mărului” a fost inaugurată oficial de Vasile Tofan, primarul municipiului Fălticeni, Gheorghe Flutur, președintele Consiliului Județean Suceava, Ovidiu Doroftei, prefectul județului Suceava, Dumitru Parasca, directorul Direcției Agricole Suceava, parlamentari de Suceava.
A urmat vizitarea expoziției de fructe, ca și în anii precedenți, în centrul pieței fiind organizată o expoziție a tuturor soiurilor de măr produse în bazinul pomicol Fălticeni – Rădășeni, expoziție care a fost punctul de atracție al târgului, aici fiind discutate problemele și perspectivele pomiculturii.
Printre standurile cele mai atrăgătoare au fost cele ale Asociației Pomicultorilor din Bazinul Pomicol Fălticeni și Grupului de Producători “Agropomicola” Rădășeni și cele ale producătorilor individuali Mircea Costișevschi, Mihai Fîntînaru, Ion Florea, Gabriel Vasiliu, Gheorghe Chiruță, A.F. Onea, din Fălticeni, Neculai Amariei, din Rădășeni, Liviu Popovici Frumosu, din Fântânele, Petru Amariei și Petru Tănase, din Horodniceni, Costică Adăscăliței și Vasile Nedelcu, din Vulturești.
Au organizat standuri de informare și consiliere Direcția pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală Suceava, APIA Suceava și Oficiul Județean de Consultanță Agricolă.
Cei mai buni pomicultori au primit diplome, iar participanții au putut urmări un program artistic susținut de formația de dansuri populare a Clubului Copiilor Fălticeni, taraful Casei de Cultură Fălticeni, Formația “Torent” și Ansamblul Artistic “Ciprian Porumbescu”.
Un măr de 570 de grame
Și la ediția din acest an au putut fi admirate mere „gigant”. Cel mai mare măr expus are 570 de grame, aparține pomicultorilor de la „Agropomicola” Rădășeni și este din soiul Idared.
Mihai Fîntînaru a reușit într-o scurtă perioadă de timp să aclimatizeze un soi de mere olandez și cu toate că livada a intrat de puțin timp pe rod, soiul Ionagold are o productivitate de 25 de tone la hectar, iar merele sunt de dimensiuni foarte mari.
Tot mere mari au fost și cele din soiul Enterpriză realizat de cercetătorii Stațiunii Cercetare Fălticeni, soi cu o productivitate de 25 – 30 de tone la hectar și foarte bine acomodat condițiilor din zona Fălticeni.
Așa cum am aflat de la directorul stațiunii, dr. ing. Gheorghe Lazăr, selecția unui soi de mere se poate obține și în 40 de ani, dat fiind faptul că mărul rodește pentru prima oară după trei ani.
Ca în fiecare an, mere foarte mari a prezentat și A.F. Onea, soiurile Starkinson, Golden Delicios, Ionatan, Wagner fiind cele mai apreciate
Pomicultură fără subvenții
Asociația Pomicultorilor din Bazinul Pomicol Fălticeni numără 40 de membri, care dețin o suprafață de aproximativ 800 hectare de livadă. În acest an producția medie este de 20 de tone pe hectar, livadă pe rod și variază în funcție de soi și de modul de îngrijire a livezilor.
Așa cum am aflat de la președintele Asociației, ing. Mircea Costișevschi, pentru zona Făticeni pomicultura a fost reprezentativă, dar în prezent au mai rămas puțini pomicultori, iar suprafețele de livadă s-au diminuat de la an la an. Abia în această primăvară, cu mari eforturi financiare din partea pomicultorilor, s-au plantat 60 de hectare cu meri, livadă care va intra pe rod peste patru ani.
Pentru aceste 60 de hectare plantate nu s-a primit nici o subvenție, comparativ cu viticultura, unde se dau subvenții pentru înființarea de noi plantații.
„De la Revoluție până în prezent, pomicultura a fost ramura din agricultură permanent vitregită atât la subvenții, cât și alte facilități din partea statului. Subvenția la suprafață, la pomicultură, a fost de 50 de euro, comparativ cu cultura mare, unde s-au dat 90 de euro. Este jignitor pentru pomicultori cum a dat Guvernul subvențiile descurajând pomicultura”, ne-a spus Mircea Costișevschi.
„Am fost în ultimii ani la acest târg, am un sentiment amar în acest an, pentru că producătorii se plâng de lipsa subvențiilor. În anii 2005 și 2006, când ministru al agriculturii era Flutur, primeau patru milioane de lei la hectar pentru substanțele de combatere și 19 milioane de lei la hectar pentru înființarea unui hectar de pomi fructiferi”, a spus Gheorghe Flutur.
Lipsa piețelor de desfacere
Pomicultorii fălticeneni susțin că pentru a întreține un hectar de livadă s-au cheltuit în acest an între 80 și 100 de milioane de lei vechi, la care se adaugă costul celor peste 200 de litri de motorină consumată, pentru care se plătește taxă de drum și accize și se primește, doar pentru o parte din cantitate, o subvenție de 6 bani pe litru.
Mulți dintre producătorii din bazinul pomicol fălticenean s-au plâns de lipsa unei piețe sigure de desfacere a mărfii, problemă cunoscută și la nivel înalt de la edițiile anterioare ale târgului, când au participat și reprezentanți ai Ministerului Agriculturii, dar pentru care nu s-a găsit încă o rezolvare.
Fiecare producător de mere trebuie să-și găsească clienții, iar în zonă nu există nici o unitate specializată în industrializarea fructelor și deocamdată nu sunt nici proiecte în acest sens.
Merele din import, un concurent serios?
Oamenii din zonă spun că fructele destinate industrializării s-au vândut în această toamnă cu prețuri duble în Ungaria și Polonia. O cauză a cererii scăzute de fructe pentru industrializare din România o reprezintă numărul mic al procesatorilor. Așa cum am aflat chiar de la pomicultorii din Fălticeni și Rădășeni, fiecare își valorifică merele pe cont propriu, iar fructele din import sunt un concurent serios.
Președintele Consiliului Județean Suceava, Gheorghe Flutur, a declarat că există intenția unor oameni de afaceri din Austria și din Italia de a investi în procesarea fructelor din nordul țării. Urmează ca în perioada următoare să fie purtate discuții și până anul viitor industrializarea merelor să fie rezolvată pe plan local.
„Suntem dezavantajați că vin mere din Ungaria, Polonia și Republica Moldova, unde sunt subvenții, prime de export, motorina pentru agricultură este subvenționată. În supermarket este foarte greu de pătruns pentru că prețul care ni se oferă este sub prețul pieței și se adaugă tot felul de comisioane. În funcție de calitate și de soi, prețul merelor în această toamnă este cuprins între 1 leu și 1,5 lei pe kilogram. Aproape că munca pomicultorilor nu este plătită, iar intermediarul îl vinde la preț dublu și nu riscă mai nimic. Dacă se face o comparație între calitatea mărului produs în zonă și cel din supermarket, adus din import, cel de peste hotare nu are nici pe de parte calitățile gustative și nutritive ale mărului autohton. De multe ori cumpărătorii se uită la volumul mărului și nu la calitățile lui gustative. Mărul nostru se vinde la producător la jumătate din prețul de la raft și are mult mai multe calități, arome și este mult mai ecologic ca mărul adus din import”, ne-a declarat ing. Mircea Costișevschi, președintele Asociație pomicultorilor din Bazinul Pomicol Fălticeni.
Tot președintele Consiliului Județean, Gheorghe Flutur, a promis sprijin în rezolvarea acestei probleme, prin organizarea în această săptămână a unei întâlniri între șefii supermarketurilor din Suceava cu producătorii agricoli din județ pentru că „nu este admisibil ca fructele și legumele să se vândă la marginea drumului, iar în supermarketuri să găsim marfă similară din import”.
Pomicultorii prezenți duminică la Fălticeni sunt nemulțumiți și de calitatea substanțelor folosite la combaterea dăunătorilor, un litru de substanță depășind 500 – 600 de lei. Proprietarii de livezi au solicitat de mai multe ori ministerului Agriculturii înființarea unui laborator în care să fie testate substanțele care se vând pe piață. „De multe ori multe substanțe sunt piratate, stropim, pomul nu vorbește și când se vede efectul, este prea târziu” – ne-a spus un pomicultor. Deocamdată singura rezolvare este înființarea acestor laboratoare în cadrul asociațiilor de pomicultori.
Politica mărului
Întrucât se apropie alegerile, la târgul de la Fălticeni au fost prezenți reprezentanți ai partidelor politice, parlamentari sau candidați la un fotoliu în forurile legislative ale țării.
Primii care și-au făcut apariția au fost democrat-liberalii conduși de Gheorghe Flutur, care au început să viziteze standurile împreună cu primarul Vasile Tofan de la stânga la dreapta. La scurt timp au sosit și liberalii, împreună cu fostul prefect Alexandru Băișanu și actualul prefect, Ovidiu Doroftei, care au început să viziteze standurile de la dreapta la stânga. Și cum standurile au fost așezate în forma unui oval, după ce au ascultat păsurile producătorilor sau ale reprezentanților Stațiunii de Cercetare și Dezvoltare în Pomicultură, întâlnirea dintre liberali și democrat-liberali a fost inevitabilă, atât Alexandru Băișanu cât și Gheorghe Flutur concluzionând că această ramură a agriculturii trebuie sprijinită. Din Piața „Nada Florilor” nu au lipsit nici social–democrații, deputatul Ioan Stan și eurodeputatul Cătălin Nechifor așteptându-și contracandidații să termine de admirat merele.
Aflat printre cumpărătorii de mere, Gheorghe Flutur a dăruit doi saci cu mere și a donat bani pentru construcția unei biserici, precizând că nu e vorba de mită electorală, așa cum a fost acuzat în campanie, ci un gest de a dărui.
