Pe Stadionul ”Rarăul” din Câmpulung Moldovenesc au avut loc duminică cea de a XVII-a ediție a ”Târgului Lăptarilor” și ediția a VII-a a Festivalului ”Drumul Lemnului”. Organizate de Primăria și Consiliul Local Câmpulung Moldovenesc, împreună cu asociațiile ”Piatra Șoimului”, ”Noua Fermă” și ”Izvorul Alb”, cele două manifestări au adunat mii de vizitatori, unii interesați de prolemele actuale ale fermierilor, în timp ce alții relaxați au gustat rodul muncii celor care se ocupă de creșterea animalelor. În jurul orei 11.30 a avut loc deschiderea celor două târguri, la poarta stadionului, primarul Mihăiță Negură, împreună cu organizatorii, primindu-i pe cei doi vicepreședinți ai Consiliului Județean Suceava, Viorel Seredenciuc și Gheorghe Niță, însoțiți de alți politicieni și specialiști.
Invitații au vizitat standurile cu animale de rasă și cele ale producătorilor de brânzeturi
În cadrul celor două târguri, participanții au putut vedea standurile cu animalele de rasă aduse de fermierii din zonă, demonstrații ale meșterilor populari lemnari, o expoziție de artă culinară tradițională din Bucovina, produse de stână, însoțite de spectacolul susținut de artiștii din zonă, alături de invitații acestora.
După deschiderea oficială a târgurilor, a urmat vizitarea standurilor participanților de către politicienii prezenți la târg, alături de specialiști, care au discutat cu fermierii despre problemele cu care se confruntă crescătorii de animale din zonă. Eficiența creșterii de subzistență a bovinelor este contrazisă de specialiști, profesorul universitar doctor Vasile Maciuc aducându-le argumente în acest sens micilor fermieri: ”Ca să poți beneficia de o susținere, nu te poți limita la o singură vacă, trebuie să ai o exploatație la nivelul a 10-15 vaci. Fermierul de subzistență cu o singură vacă va dispărea și vor apare micii fermieri sau ferme familiale, care să aibă un minimum de 10-15 capete și să beneficieze de acea susținere financiară. Ei trebuie să poată livra o anumită cantitate de lapte pentru a obține un preț rezonabil, să fie eficient și să aibă satisfacții de pe urma muncii sale. Omul care ținea vacă pentru familia lui, ca să consume, acum își dă seama că nu mai este eficient să consumi doar tu, că poate foarte bine să muncească în altă parte și să-și cumpere 2 litri de lapte sau o bucată de brânză, în timp ce alții care se ocupă de așa ceva să producă în condiții de rentabilitate și eficiență.”
Principala nemulțumire a crescătorilor de bovine pentru lapte constă în prețul de achiziție prea mic al acestuia
Sărbătoarea anuală a crescătorilor de bovine și ovine și a procesatorilor de lapte dă naștere unor dispute între producători și procesatori, principalul litigiu fiind cel legat de prețul de achiziție a laptelui. Primarul Mihăiță Negură crede că întâlnirea lor în acest cadru este benefică și poate rezolva aceste probleme: ”În fiecare an fermierii din zona Câmpulung Moldovenesc, prin intermediul asociațiilor în care sunt organizați, își etalează bovinele și ovinele, exemplare frumoase cu o producție de lapte pe măsură. Din discuțiile purtate de fermieri cu specialiștii și parlamentarii, vedem că crescătorii de animale încă sunt nemulțumiți, pentru că în afară de subvenții, laptele este plătit foarte slab, cel puțin în zona noastră. Statul vrea să încurajeze tinerele familii să înceapă afaceri în acest domeniu și tocmai aici sunt descurajați aceștia, cu acest preț foarte mic la lapte, undeva la 0,8 lei/litru. Mi se pare exagerat de mic comparativ cu o sticlă de apă minerală. Organizarea acestui târg îi ajută pe fermieri, pentru că prin discuțiile acestea între specialiști, politicieni, care sunt trimiși acolo și pot face ceva în acest sens, și fermieri avem de câștigat. Oamenii cresc cu drag animalele care sunt mereu îngrijite, dar desfacerea laptelui este o mare, mare problemă. Mulți dintre fermieri sunt oameni trecuți de vârsta a doua și dacă lucrurile vor continua așa, tinerii vor fi descurajați să se apuce de acest tip de activitate și ar fi o pierdere foarte importantă pentru țară.”
Centrele de Achiziție și de Licitație, un pas înainte în tranzacționarea materialului genetic de calitate
Una dintre problemele cu care se confruntă fermierii este legată de tranzacționarea cu greutate și în necunoștință a materialului genetic, altfel spus vânzarea-cumpărarea animalelor de calitate. Din discuțiile avute cu fermierii și specialiștii, propunerea de viitor ar fi înființarea unor centre de tranzacționare a animalelor de reproducție, care să ușureze cunoașterea în prealabil a acestora de către cumpărători.
Gheorghe Niță, în calitate de vicepreședinte al Consiliului Județean Suceava, a declarat: ”Este un târg cu tradiție și foarte bine-venit pentru fermieri și pentru procesatorii de lapte, aici se întâlnesc, discută, își spun problemele lor de zi cu zi în ferme, prețul materiei prime, rasele deținute de unii sau de alții, ce producții realizează. E un schimb de experiență necesar și eu cred că ar fi extraordinar de bine dacă zonal s-ar face Centre de Achiziție și de Licitație, în care să te prezinți cu un catalog înainte, în care să prezinți animalul cu tot istoricul provenienței sale, iar clienții să știe exact ce cumpără. Așa ceva este posibil, e un demers inițiat de conducerea Consiliului Județean Suceava prin domnul Gheorghe Flutur și este foarte important pentru fiecare zonă, de șes sau munte, aducând un beneficiu celor care sunt interesați, iubitorilor de animale. Sunt onorat pentru că particip la acest târg, mai ales că fac și eu parte din această tagmă a lăptarilor și brânzarilor și am venit cu drag.”
În cadrul târgului au putut fi gustate și procurate specialități din domeniul lactatelor, caș proaspăt sau dospit de vită sau oaie, cu prețuri între 20 și 25 de lei/kg, urdă dulce sau brânzeturi frământate, precum și balmoș sau alte specialități ale zonei de munte. După ora 13.00 au avut loc demonstrațiile meșterilor populari care prelucrează cu mare măiestrie lemnul și un spectacol folcloric, unde și-au etalat talentul buciumașii din Câmpulung Moldovenesc, orchestra „Doina Rarăului”, Nicoleta Hafiuc, Ansamblul „Arcanul” Fundu Moldovei, grupul vocal-instrumental „Piatra Șoimului” Câmpulung Moldovenesc, Elisa Hechelciuc, Cătălin Maximiuc, Geta Zbranca, Liliana Coca, Cornelia Ștefan, ansamblurile folclorice „Flori de Bucovina” Pojorâta, „Malo Pojana” Poiana Micului, „Huțulca” Frumosu și „Cetina” Vama. Invitații speciali care au susținut recitaluri au fost Ana Ilca Mureșan, Cătălin Maximiuc și Pamfil Roată.
