Cea de-a X-a ediție a Târgului de Paști de la Gura Humorului, ediție jubiliară așa cum au subliniat organizatorii, care se desfășoară de fiecare dată în ziua de marți de dinaintea sărbătorii de Florii, zi de târg în localitate încă din sec. al XIX-lea, a reunit în acest an cca. 80 de meșteri populari de pe întreg cuprinsul județului, cărora li s-au alăturat și câțiva artizani din județul Botoșani.
Găzduit în foaierul și într-unul din saloanele galeriei Muzeului Obiceiurilor Populare din Bucovina, instituție care alături de Primăria Orașului Gura Humorului, Tipografia „Terra Design” și Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Suceava a organizat manifestarea, Târgul de Paști humorean are, așa cum a remarcat directorul instituției muzeale locale, Elvira Romaniuc, cel puțin două meniri: „să salveze, să conserve și să transmită mai departe tradiția și creația autentică și să asigure o piață de desfacere pentru ouăle închistrite din Bucovina, pașaportul de identitate al acestei zone”.
O prezență insolită
Adresat cu precădere meșterilor care închistresc ouăle, târgul a avut și câțiva invitați care practică alte meșteșuguri ale căror produse sunt direct legate de ciclul pascal.
Este vorba de meșteri care realizează sculptură miniaturală cu semnificație religioasă și podoabe populare (familia Gheorghian), obiecte cioplite în lemn (Florin Cramariuc) și ceramică roșie, cu vase utilizate pentru coptura tradițională din Bucovina (familia Pașcaniuc).
De câteva ediții, la acest târg participă și copii care preiau și învață meșteșugul închistririi ouălor la școlile din Brodina, Slătioara și Paltinu, dar și în așa numitele școli (ateliere) familiale.
Anul acesta, cea mai insolită prezență a fost cea a soților Popescu, din Falcău, care au venit cu fetița lor Teodora, în vârstă de… un an.
Meșterii din Mănăstirea Humorului, Gemenea, Stulpicani, Paltinu, Poiana Stampei, Coșna, Dorna Candreni, Brodina, Rădăuți sau Ulma și-au expus produsele multicolore pentru vânzare, cu prețuri pentru toate pungile.
Ouă închistrite și mieluți din aluat copt
Un ou de găină, închistrit, încondeiat sau pictat cu motive tradiționale (multe dintre ele preluate după motivele țesăturilor populare – cărarea pierdută, coarnele berbecului, frunza salcâmului, 40 de clinișori, cireșica, grebla, furca, fulgerul…), putea fi achiziționat cu prețuri cuprinse între 3 și 15 lei.
Un ou de struț, încondeiat cu măiestrie, ajungea și la 180 de lei.
Elena Torac, care a venit cu copii de la Școala din Brodina, a pus ceara la topit și, cu chișița în mână, împreună cu micii învățăcei, au trecut cu toții la închistrit în fața publicului. Ca laureați ai Festivalului Oului Încondeiat de la Ciocănești, urmau să participe la prima ediție a Târgului de Florii de la Sibiu.
La o altă masă, încărcată cu ouă încondeiate, dar pe care se aflau și mieluți din aluat copt (15 lei/buc), îmbrăcate în frumoase costume populare, își așteptau clienții Areta Candrea și Lucica Cristea din Coșna.
Nerăbdător, primarul Marius Ursaciuc aștepta ca membrii juriului să aleagă modelul pentru oul (de 3,5 m înălțime) care va fi amplasat în aceste zile în rondoul din centrul orașului.
Un Târg de Paști care a avut loc doar într-o singură zi, o zi încărcată de frumusețe, în care ploaia (care nu le-a permis meșterilor populari să-și expună produsele și în aer liber) a fost privită însă ca un semn de belșug.
