Țăranii care vând carnea de la porcii crescuți în gospodării ar putea fi amendați cu sume cuprinse între 5.000 și 10.000 lei, aceeași sancțiune fiind aplicată și pentru vânzarea porcilor vii în afara localității de origine.
Prevederea este curpinsă într-un proiect de hotărâre de Guvern pentru aprobarea strategiei de eradicare a pestei în 2008, elaborat de Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA).
Autoritatea a definit, în strategie, cele două tipuri de sisteme de creștere a porcilor, respectiv sistemele non-profesionale și cele comercial-industriale, și a stabilit norme de biosecuritate obligatorii pentru fiecare categorie.
De asemenea, ANSVSA a formulat reguli specifice de vânzare a porcilor și a produselor obținute după sacrificarea animalelor, pentru fiecare tip de sistem de creștere.
Astfel, crescătorii din sistemul non-profesional, adică aceia care cresc porci numai pentru consumul propriu, nu au voie să vândă animalele vii decât în localitatea în care se află gospodăria, în timp ce vânzarea cărnii, a produselor, subproduselor de origine animală și deșeurilor obținute de la animale este interzisă.
Amenzile cu care sunt sancționați țăranii care nu respectă aceste reguli sunt cuprinse între 5.000 și 10.000 lei.
Abatoarele care acceptă porci din exploatații non-profesionale sunt sancționate cu amenzi curpinse de asemenea între 5.000 și 10.000 lei, precum și prin confiscarea întregii cantități de carne proaspătă. În plus, dacă în decurs de șase luni de la aplicarea amenzii unitatea a mai încălcat regula de două ori, pierde pentru 3-6 luni autorizația sanitar-veterinară de funcționare.
Aceleași sancțiuni sunt valabile pentru procesatorii care primesc carne obținută de la porcii crescuți în exploatații non-profesionale.
ANSVSA stabilește că sistemul de creștere a porcilor non-profesional este „reprezentat de exploatații de porcine unde porcii sunt crescuți în mod tradițional”, în mediul rural, pentru consumul privat.
„Aceste exploatații sunt înregistrate, animalele sunt identificate și înregistrate, dețin carnete de sănătate, se află sub control sanitar veterinar, iar porcii ținuți pentru îngrășare sunt în permanență închiși, fără să părăsească exploatația”, se spune în strategie.
Porcii nu trebuie să umble în afara gospodăriei, singura deplasare permisă fiind transportul pentru vânzarea, exclusiv în localitatea unde este crescut, „în special în târguri organizate, numai dacă acesta se află în zonă epidemiologic liberă de boli ale porcilor”. În situația în care animalul este vândut, cumpărătorul trebuie să fie și el un crescător din sistemul non-profesional.
„Proprietarii care cresc porci pentru consum familial si doresc să crească mai mulți porci au posibilitatea de a se asocia și accesa fonduri structurale pentru finanțarea unor exploatații comercial industriale”, se mai arată în proiect.
Măsurile de biosecuritate sunt diferite pentru cele două tipuri de sisteme, fiind, evident, mai dure pentru fermele comerciale.
În cazul țăranilor care cresc porci pentru propriul consum, aceștia trebuie să respecte reguli precum anunțarea veterinarului de fiecare îmbolnăvire sau deces al animalelor.
Totodată, adăposturile porcilor trebuie să fie conforme cu regulile de bunăstare animală și să fie amplasate la o distanță „considerabilă” de gospodăria învecinată, imprejmuite cu gard, fiind interzis accesul pe pășuni al animalului. În strategie nu se precizeează ce înseamnă „considerabil”.
Țăranii nu vor hrăni porcii decât cu lături din propria gospodărie și nu vor îngropa animalele moarte în curte decât cu avizul autorității competente, evitând contactul cu animalele sănătoase.
Sistemul profesional are de respectat reguli mai stricte, dar carnea poate fi comercializată la nivel național.
„Acest sistem este reprezentat de exploatații autorizate/înregistrate, aflate sub control sanitar-veterinar permanent, care corespund sistemului industrial de creștere a porcinelor, în care se aplică măsuri de biosecuritate; porcii și carnea de porc provenită de la aceste exploatații sunt comercializați pe piața națională, direct din abatoarele autorizate sau către exploatații cu același statut epidemiologic și de biosecuritate”, se spune în strategie.
Autoritatea Veterinară a început vaccinarea împotriva pestei porcine în luna decembrie a anului 2006, iar în luna iunie a anului următor anunța că toate focarele au fost închise. În luna august 2007 au fost confirmate însă trei noi focare, acestea fiind primele apărute în ferme profesionale. Focarele au fost depistate la ferme din Timiș ale companiei amerciane Smithfield.
Un nou focar de pestă a fost confirmat la începutul lunii octombrie în rezervația Insulei Mici a Brăilei, la un porc mistreț.
Din cauza pestei porcine firmele românești nu au voie să exporte carne și produse din carne de porc în UE. Comisia Europeană a decis în luna septembrie a anului trecut să prelungească, până la 31 decembrie 2009, interdicția impusă firmelor românești la livrările de carne și produse din carne de porc în statele din UE, considerând că boala nu este încă ținută sub control.
