Țăranii, bulversați de pretențiile europene

– Obligați să-și deschidă cont bancar, să devină fermieri și să solicite cota de lapte, țăranii din județ, în mare majoritate trecuți de mult de prima tinerețe, sunt dezorientați total, având impresia că noile prevederi nu aduc nimic bun în viața lor
– Drumurile la oraș pentru a depune cereri, și obligativitatea deschideri unui cont în bancă îi deranjează cel mai mult, iar autoritățile din județ au contribuit și ele la îngreunarea situației
– Multe dintre prevederi, cele legate de înregistrarea cazanului de rachiu sau a stânei, sunt ignorate deocamdată de țărani
Aderarea la Uniunea Europeană a „zdruncinat” din temelii tradițiile, obiceiurile și îndeletnicirile de zi cu zi ale țăranilor, de la 1 ianuarie 2007 aceștia fiind puși față în față cu prevederi și obligații de care nu au auzit și pe care nu le înțeleg. Contul bancar, obținerea statului de fermier, cota de lapte, autorizarea stânelor, înregistrarea cazanelor de rachiu la fisc, sau sacrificarea porcului doar în anumite condiții, sunt doar câteva dintre noutățile care au intrat sau urmează să intre în viața țăranului devenit membru în comunitatea europeană. Majoritatea covârșitoare a agricultorilor din județul Suceava nu știu mare lucru despre aceste prevederi, fiind convinși cu greu să facă cerere pentru obținerea cotei de lapte sau pentru înscrierea în registrul fermelor. Asta chiar dacă fără cotă de lapte nu-și mai pot da produsul la producători autorizați iar fără obținerea statutului de fermieri nu pot obține mult așteptatele subvenții europene
– Contul bancar, o „belea” care îi poartă pe drumuri
Una dintre cele mai mari „belele” pentru bătrânii de la țară plecă de la contul bancar, fără un cont deschis ei fiind în imposibilitatea de a depune cereri pentru obținerea statului de fermier. De la 1 martie, odată cu demararea campaniei de depunere a cererilor pentru solicitarea statului de fermier și implicit pentru obținerea de subvenții de la UE, agricultori au început să fie chemați la centrele zonale deschise de Agenția de Plăți și Intervenție în Agricultură Suceava pentru a depune cereri. În condițiile în care centrele zonale au fost deschise numai în șapte localități, oamenii au fost nevoiți să bată zeci de kilometri până la centrul la care au fost chemați. Aici, mare parte dintre ei au fost întorși din drum deoarece nu își deschiseseră cont în bancă. „Drumul e foarte scump, pentru noi 50.000 de lei e mult. Suntem oameni bătrâni și nu vrem să fim purtați pe drumuri”, „Ne e greu la vârsta noastră să batem drumul până aici, suntem oameni bătrâni. Ce bine era să se rezolve totul la primărie”, sau „Să ne dea banii ca acum pe cupoane nu prin bancă, ce noi nu putem veni la oraș toată ziua să vedem dacă am primit subvențiile” spuneau la unison viitori fermieri, descumpăniți că trebuie să revină la oraș într-o nouă zi. Înțelegând în cele din urmă situația, reprezentanții Agenției de Plăți Suceava au hotărât ca țăranii care stau la distanțe mari de unul din cele 7 centre zonale (un drum de la Udești la Suceava, de la Drăgușeni la Fălticeni, de la Cajvana la Gura Humorului, de la Brodina la Rădăuți, de la Dornești la Siret, sau de la Izvoarele Sucevei la Câmpulung Moldovenesc, era un adevărat coșmar pentru bătrâni, mulți sprijiniți în cârje), să poată depune cererile la primăriile de care aparțin, de aici cererile urmând a fi adunate și duse de oficialii agenției la cel mai apropiat centru zonal. Încă din toamna anului trecut țăranii care au încasat subvenții au fost nevoiți să-și deschidă un cont în bancă, însă, deoarece nu l-au mai folosit mult timp, acesta a devenit inactiv, cauză din care, de multe ori, banii nu au putut ajunge la beneficiar. „Estimăm că la ora actuală aproximativ 50.000 de agricultori din județ au deschis un cont în bancă. Este drept însă că multe conturi nu mai sunt active”, a recunoscut Neculai Perju, directorul Agenției de Plăți Suceava.
– Cine nu a solicitat cota de lapte nu-și poate scoate laptele din bătătură
O altă noutate venită brusc în viața țăranilor este cota de lapte, reprezentanții Direcției Agricole Suceava trebuind să ducă o adevărată muncă de lămurire cu oamenii pentru a-i convinge să depună cereri pentru obținerea ei. Termenul cotă, de care oamenii mai în vârstă au avut parte din plin pe vremea vechiului regim, i-a făcut să fie suspicioși cu privire la această prevedere, mulți interpretând că vor trebui să dea din laptele lor la stat. În cele din urmă, crescătorii de vaci din județul Suceava au obținut o cotă de 170 de milioane de litri de lapte, considerată mulțumitoare de autorități. Cota a fost solicitată de 66.128 de agricultori din județ, deși inițial, pe baza studiilor din teren, în teritoriu au fost distribuite mult peste 70.000 de cereri. De la 1 aprilie 2007, cei rămași fără cotă nu mai au dreptul să vândă lapte în piețe sau la centrele de colectare, putând să-și folosească produsul doar pentru consum propriu. În momentul de față cota nu mai poate fi solicitată, singura soluție fiind achiziționarea ei de la cei care o au. Acest lucru este posibil deoarece cota de lapte poate fi vândută, chiar și străinii putând să oferteze cota producătorilor români. „Chiar dacă noutățile au venit oarecum brusc în viața oamenilor, noi nu avem ce ne reproșa deoarece am început de mult campanii de informare în fiecare localitate. Oamenii trebuie să se adapteze, numai așa putând să devenim și noi membri adevărați ai comunității europene”, a ținut să precizeze Perju.
– Cazane de rachiu și stâne autorizate
Nici vechiul obicei al țăranului din Bucovina, fabricarea rachiului în propria gospodărie, nu mai poate fi practicat fără a cotiza la stat. Chiar dacă își fabrică holerca doar pentru consumul propriu, țăranul este nevoit să plătească statului accize în valoare de 1,5 euro pentru un litru de țuică de maximum 40 de grade. Până la ora actuală, nici un proprietar de cazan din județ nu s-a prezentat la Direcția Finanțelor Publice pentru a-și înregistra alambicurile. Asta deși în unele zone ale județului rachiul se fabrică acasă în masă, iar unii țărani au cazane mari, adevărate fabrici, care produc zilnic sute de kilograme de alcool. Deocamdată oamenii refuză să intre în legalitate, cel puțin la nivel declarativ cazanele fiind trase pe linie moartă. Nici ciobanii nu au scăpat mai ușor, până în vară aceștia fiind obligați să-și înregistreze stânele și să asigure condiții sporite de igienă. Pentru a putea fi autorizate din punct de vedere sanitar – veterinar, stânele trebuie obligatoriu să îndeplinească mai multe condiții. În primul rând, ciobanii pot primi la stână doar mioare înmatriculate, sănătoase ( să nu aibă boli infecțioase ce se pot transmite prin lapte) și verificate de veterinari. De asemenea, aceștia trebuie să ia măsuri pentru prevenirea contaminării apei, solului din incinta stânei, precum și a aerului, astfel încât produsul final obținut să nu fie afectat în vreun fel. Ciobanul este responsabil să asigure bunăstarea animalelor și să vegheze asupra stării lor de sănătate. Un alt aspect este cel legat de personalul care lucrează în stână, persoanele respective trebuind obligatoriu să fie sănătoase. Nici sacrificarea mieilor nu se va mai putea face ca până acum, carnea animalul scos la vânzare trebuind să fie verificată și înmatriculată de autoritățile sanitar veterinare înainte de a fi comercializată.
Porcul mai poate fi sacrificat în gospodărie
Conform normelor Uniunii Europene porcul nu va mai putea fi sacrificat în bătătură, străbuna metoda de înjunghiere a porcinelor fiind considerată de comunitatea europeană inumană. Specialiștii UE cer ca porcul să fie sacrificat după ce în prealabil a fost anesteziat. „Deocamdată porcul poate fi sacrificat în gospodărie după metodele tradiționale. Urmează să vedem cum se va pune la punct această problemă, deoarece normele UE prevăd alte metode de sacrificare. Statul român face demersuri pentru ca tradiția tăierii porcului de Crăciun în gospodărie după ritualul românesc să nu fie modificată”, a explicat doctorul Petrea Dulgheru, directorul executiv al Direcției Sanitar Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor Suceava.