Țara, o cloacă a interesului!

Se aude că prin cabinetele celor care fac pe politicienii se urzesc tot felul de jocuri, de îmbârligături. Se împart circumscripțiile electorale, cine să câștige și cine nu. Se caută candidați de ocazie, slabi sau doar de fațadă, se cumpără emisiuni de așa-zișii jurnaliști, postaci, răspândaci și alte trompete.
Democrația, în care noi mai credem, nu a devenit decât un calcul precis pentru cei care vor neapărat să fie la putere, să trăiască liniștiți, ei, familiile, acoliții și toboșarii lor, până la adânci bătrâneți.
Din când în când, mai ies în câte o conferință de presă penibilii politicieni, așa, ca să mai facă pe opozanții, pe interesații de problemele poporului, pe nemulțumiții. Prostii! Nu au nici o treabă cu cetățeanul. Nu își protejează decât găștile și interesele! Au zonele de influență împărțite. Au dat cu zarul. Noi, poporul, reprezentăm doar o mașină de vot oarbă. Răul necesar pentru ei. Fiți convinși că, dacă ar exista posibilitatea, ar elimina acești rinoceri pe care-i mai vânează DNA-ul din când în când și scrutinul electoral.
O să scriu din ce în ce mai mult despre gloata politică îndrăgostită de putere. O să mă apuc și de filfizonii din presă care ling blidele politrucilor și de care mi se face silă când îi văd cum pozează în jurnaliști liberi și ei, mizerabilii, tocesc pragurile șefilor de partid sau spionează ce se mai vorbește în breaslă urât de stăpânii lor. Țara a devenit o cloacă a interesului! Încă aștept un lider adevărat! Vreau să cred că va apărea. Că vom deveni mai buni și că haimanalele de partid vor fi eliminate de normalitate!
Electoratul s-a emancipat. Alegătorii nu mai sunt dispuși să înghită pe nemestecate minciuni electorale și nici să-și mai lase voturile cumpărate cu o găleată și-o tigaie. Semnalul de la precedentele alegeri este atât de clar, încât numai proștii mai pot să-l ignore.
Greul, însă, de-abia de acum începe. Gaura de la buget provocată de scăderea de taxe, estimată la aproximativ 3 miliarde de euro, va fi greu de compensat. În nici un caz imposibil, dar greu. Să sperăm că noul guvern care se va instala la putere în 2016 va găsi resurse umane capabile să gestioneze situația. Iar toate rudele și prietenii politicienilor, abonați la contractele bănoase cu statul, sper să se refugieze în sistemul privat competitiv. Este momentul ca politica și afacerile să-și împartă beneficiile. Unii să primească puterea, iar ceilalți să se mulțumească doar cu banii. Dacă se va întâmpla asta, va fi bine.