Câștigurile statului român din proiectul de la Roția Montană sunt „competitive” în actuala formulă, apreciază Dragoș Tănase, CEO al Roșia Montană Gold Corporation (RMGC), care, într-un interviu acordat MEDIAFAX, răspunde celor mai recente declarații ale oamenilor politici pe tema proiectului.
În interviul acordat, marți, agenției MEDIAFAX – prima luare de poziție oficială a companiei în ultima lună, perioadă în care proiectul minier pe care-l dezvoltă în Apuseni a fost intens discutat la cel mai înalt nivel în România – Dragoș Tănase, CEO al RMGC, vorbește despre proiectul minier, despre avantajele statului român în actuala formă a proiectului, despre solicitările ministrului Mediului în cadrul procedurii de autorizare și răspunde acuzațiilor formulate de oamenii politici în legătură cu presupusele sponsorizări pentru campanii electorale făcute de corporație.
Prezentăm integral interviul acordat agenției MEDIAFAX de Dragoș Tănase:
Reporter: Vreau să vă întreb de ce credeți dumneavoastră că s-au radicalizat pozițiile și a crescut numărul lor pe acest subiect, în special din partea președintelui, care a fost rezervat în șase ani de mandat, dar a vorbit în ultimele două săptămâni cât în șase ani despre proiectul dumneavoastră. Credeți că asta are legătură cu apropierea momentului la care Comisia Europeană ar trebui să dea directiva aceea de după rezoluția Parlamentului European, rezoluția anticianuri? Credeți că se apropie un termen în care proiectul fie primește avizul fie moare definitiv? Care credeți că este rațiunea pentru care apar acum declarațiile, sigur, tonul dându-l președintele?
Dragoș Tănase: Eu nu comentez declarațiile niciunui politician, eu comentez doar proiectul nostru și despre importanța proiectului nostru pentru economia României. Cu cât prețul aurului crește, cu atât semnificația acestui proiect pentru economia României crește odată cu prețul aurului. Având o economie care, ok, putem să discutăm, e în criză, nu e în criză, am ieșit sau n-am ieșit din recesiune, putem evident să discutăm la nuanțele astea, dar cred că în continuare România are nevoie de investiții masive indiferent de creșterea PIB de la un trimestru la altul. Acest proiect aduce beneficii importante economiei României, aduce investiții în perioada următoare foarte importante pentru zonă, generează o creștere de unu la sută din PIB doar proiectul ăsta dacă includem efectele directe și indirecte, deci cred că importanța proiectului crește odată cu creșterea prețului aurului și, în acest context, proiectul capătă o atenție publică sporită. Din diverse unghiuri, atât politicieni sau alte organizații dau o importanță din ce în ce mai crescută acestui proiect.
Pe de altă parte, ne aflăm în faza finală de evaluare a proiectului, noi am răspuns la aproape toate întrebările ridicate de către Ministerul Mediului sau de către părți interesate la Ministerul Mediului și sperăm ca în curând să putem să ne îndreptăm spre faza de implementare a proiectului.
Rep. Ministrul Mediului, tot în ultima săptămână, a avut niște poziții publice vizavi de proiectul dumneavoastră. Domnul Borbely a anunțat că v-a cerut două chestiuni și aș vrea să le luăm pe rând. Prima cerință a dânsului a fost reducerea concentrației – reducerea ppm – de cianură, de la cinci, cât propuneați inițial, la nu se știe cât, dar dânsul – chiar astăzi a fost o conferință de presă la Ministerul Mediului – a spus că nu a fost de acord cu propunerea dumneavostră cu cinci concentrație de cianuri, chiar dacă este jumătate din așa-numitul „best practice”. Cinci este mult și vrea mai puțin. Cum veți răspunde acestei cerințe?
D. T.: Studiem această problemă. Noi credem că tehnologia noastră este „best practice”, cea mai bună practică la nivel european și mondial. Noi într-adevăr am propus un maxim de cianură undeva între cinci și șapte miligrame pe litru. Important de spus este că vorbim de procesul de detoxifiere a cianurii. Foarte important de înțeles este că în iazul de decantare concentrația de cianuri libere va fi zero, iar prin degradare naturală, în final, în apa din iaz va fi undeva la unu-doi la sută concentrația maximă de cianură. Chiar și când vorbim de cinci-șapte miligrame pe litru, noi vorbim de maxim. În cea mai mare parte a timpului, noi vom deversa în iaz undeva la trei miligrame pe litru, deci testele noastre tehnologice au arătat între unu și trei miligrame pe litru. Asta avem în testele tehnologice. Restudiem problema aceasta, înțeleg de la colegii noștri că media va fi undeva la trei miligrame pe litru și doar maximul va fi la cinci-șapte. Acum căutăm o soluție să vedem dacă putem să reducem acest cinci-șapte miligrame pe litru, acest maxim.
Rep: Ministrul spunea că a văzut în Suedia o mină similară cu propunerea pe care o faceți dumneavoastră pentru Roșia Montană și spunea că acolo e mult mai puțin. Dacă vi se va cere explicit – ministrul a spus că a cerut deja omologului suedez să-i trimită detalii despre această tehnologie folosită acolo – să folosiți acea tehnologie, ce înseamnă pentru dumneavoastră suplimentar, în costuri?
D. T.: Din câte știm noi – și noi încercăm să aflăm detaliile acelei tehnologii – dar din informațiile preliminare pe care le avem la momentul de față, tehnologia noastră este mai bună decât tehnologia suedezilor. Nu vrem să ne antepronunțăm, studiem și noi tehnologia, dar nu va fi o problemă, vom găsi o soluție împreună cu inginerii noștri să venim cu „best practice” pe cianură.
Noi, de altfel, pe auditurile tehnice pe care le-am făcut cu firme specializate, suntem „best practice” la marea majoritate a capitolelor tehnologice. Sunt convins că și aici vom găsi o soluție astfel încât mina de la Roșia Montană să dea un nivel de siguranță și un nivel de robustețe a proiectului astfel încât să nu existe absolut niciun fel de problemă din punct de vedere al mediului. Această mină vă garantez că va fi cea mai sigură din lume din punct de vedere al mediului.
Rep: Ministrul Borbely a vorbit și despre plata garanției de renaturare înainte. Ministrul v-a cerut să depuneți acea garanție de mediu, de 160-170 milioane de dolari, în primii ani ai proiectului și nu în ultimii ani, așa cum este înțelegerea până în momentul acesta. Cum veți răspunde acestei cerințe?
D. T.: Propunerea noastră în momentul de față este să punem oricum banii înainte. Deci, practic, înainte de a afecta mediul, noi punem banii (de garanție, n.r.) jos. Urmează să intrăm în discuții detaliate pentru mecanismul concret de implementare a acestui principiu, dar noi ne-am asumat acest principiu de a pune banii jos înainte de afectarea mediului.
Rep: Deci RMGC are astăzi – mâine banii să facă acel cont. În momentul în care primește autorizația să pornească, are acești bani disponibili să facă un cont în numele statului român?
D.T.: Mecanismul este în felul următor: dacă eu anticipez că în următorul an sau în următorii doi-trei ani afectez mediul cu „X”, mecanismul meu este ca eu să pun „X” bani înainte. Acum dacă domnul Borbely vrea banii pe 16 ani înainte sau discutăm de cinci ani, de trei ani sau de un an înainte, asta rămâne să stabilim în discuțiile reciproce.
Dar mesajul este următorul: tot timpul statul român va avea banii în cont la dispoziție pentru reabilitarea integrală a mediului la Roșia Montană. Deci ăsta este un principiu la care am aderat din prima secundă, care este prevăzut în documentele companiei, în studiul de impact asupra mediului și este, din punctul nostru de vedere, nenegociabil cu noi înșine.
Rep.: O altă chestiune foarte importantă ridicată în ultima vreme este cea a redistribuirii beneficiilor. Sunteți dispuși să renegociați? Ce anume veți renegocia: redevența, participația statului în companie, un eventual transfer de acțiuni?
D. T.: Noi vom fi bucuroși să participăm la discuții. În cadrul acestor discuții vom explica faptul că proiectul RMGC aduce beneficii economice importante economiei României și că, în momentul de față, proiectul este bine structurat, este robust și va genera cash-flow-uri importante pentru economia României. Măsurate de către experți internaționali, experți mondiali. Acești experți au concluzionat că proiectul, în forma actuală, generează beneficii competitive în plan mondial. Evident, noi nu refuzăm niciun fel de invitație la dialog. În momentul în care vom avea aceste discuții, vom prezenta structura beneficiilor actuale.
Rep: Sunteți dispuși să discutați chiar și pe cifre? Președintele nu a intrat în detalii, a ridicat doar o problemă de principiu: statul român ar putea câștiga mai mult din acest proiect decât câștigă în prezent.
D. T.: Din punctul nostru de vedere, câștigurile statului român sunt competitive în momentul de față cu orice altă țară din lume, dar nu vom refuza nicio invitație la dialog. O să ne prezentăm și o să discutăm la momentul respectiv.
Rep: Surse din mediul politic vorbesc deja despre faptul că dumneavoastră, RMGC, ați fi acceptat deja, de principiu, o reașezare a procentelor în cadrul companiei pe care o conduceți, în sensul ca statul să primească mai mult. Confirmați?
D. T.: Eu nu sunt la curent cu aceste informații și nu comentez pe acest subiect în momentul acesta.
Rep: Ați fost invitat la vreo negociere punctuală?
D.T.: Nu, nu am fost invitați la vreo negociere punctuală. Încă o dată: nu comentez pe acest subiect. Ca să clarificăm lucrurile: în momentul de față noi avem o procedură pe acordul de mediu. Deci noi, practic, în momentul de față, suntem mobilizați, discutăm, suntem sută la sută implicați pe procedura de acord de mediu. Din punctul nostru de vedere, în acest moment focus-ul este pe această procedură, pe comentariile domnului Borbely referitoare la diverse aspecte de mediu din proiect, deci vrem să terminăm acea procedură. Urmează ca partea cu contractul s-o discutăm la momentul oportun.
Rep: Excludeți existența unei legături între eliberarea acordului de mediu și eventuala renegociere, o flexibilitate mai mare din partea dumneavoastră la o eventuală renegociere a beneficiilor? Credeți că nu există nicio legătură? Știu eu, vreo condiționalitate? Poate vi s-a sugerat la vreun moment dat.
D.T.: Nu ni s-a sugerat niciodată faptul că evaluarea de mediu ar fi condiționată de renegocierea contractului. În momentul de față, procedura continuă, merge pe acordul de mediu. Nu avem elemente care să indice suspendarea procedurii în momentul de față așteptând o eventuală renegociere.
Rep.: Când estimați să primiți un răspuns final pe acordul de mediu. Mă întorc de unde am plecat: vine legislația europeană care va interzice total exploatările cu cianuri.
D.T.: Comisia Europeană a dat un răspuns Parlamentului European în care a spus că cianura a fost deja reglementată printr-o directivă emisă în 2006. Acea directivă a fost transpusă în 2008 în România. CE a răspuns PE că nu vede necesară schimbarea acestei legislații. Iar această legislație din 2006 prevede (o concentrație de cianuri de, n.r.) zece miligrame pe litru. CE a spus că nu consideră necesară modificarea acestei limite. Deci ăsta a fost răspunsul transmis (de Comisie – n.r.) către Parlamentul European. Asta știm noi de la Uniunea Europeană. Deci din punctul nostru de vedere lucrurile sunt tranșate. În UE este permisă folosirea cianurii, de altfel mine de aur care folosesc cianura sunt deschise în diverse țări din Europa, citeam că acum două luni s-a deschis o mină cu cianură în Spania, de exemplu, deci lucrurile merg înainte în industria minieră și este o industrie care generează beneficii economice importante oriunde se deschid mine de acest tip, este o industrie care este încurajată în diverse țări din UE. Suedia are în Strategia națională încurajarea mineritului de aur, în Spania se deschid mine, în Grecia sunt diverse proiecte în curs de aprobare, în Bulgaria sunt proiecte în curs de aprobare. Și sunt convins că oricare țară care ar avea minereuri de aur în momentul de față ar merge mai departe cu exploatarea lor. Prețul la aur este foarte atractiv și aceste proiecte generează beneficii economice atât de necesare unei Europe care își pune serioase probleme de competitivitate și de sustenabilitate economică pe termen mediu și lung.
Rep.: Ministrul Laszlo Borbely spunea că speră ca în două-trei săptămâni să ajungă la un acord cu dumneavoastră pe cele două probleme punctuale ridicate de dânsul, în două-trei săptămâni speră să aibă răspunsurile. Când estimați că veți avea ultima întâlnire în Comitetul de Analiză Tehnică și, eventual, un răspuns de la minister?
D.T.: Datele ședințelor nu sunt stabilite de către noi. Tot ce putem să facem noi este să furnizăm informațiile, să răspundem la întrebări.
Rep.: Bănuiesc că aveți o analiză internă și vă așteptați să primiți un răspuns – fie da, fie nu – cândva spre sfârșitul acestui an sau la începutul anului următor.
D.T.: Din punctul nostru de vedere nu a mai rămas mult, mai sunt câteva informații, câteva chestiuni de clarificat, așa cum am spus mai devreme în interviu, și credem că în mod normal procedura trebuie să se apropie de final cât de cât.
Rep.: Nu putem să încheiem înainte să discutăm despre acuzațiile aduse recent de oameni politici importanți companiei dumneavoastră. Președintele lăsa de înțeles că ați fi sponsorizat o campanie electorală a unui adversar de-al său în urmă cu un an și ceva, unul dintre liderii opoziției a făcut și el niște remarci similare acuzând președintele că a primit bani de la compania dumneavoastră. Ați sponsorizat vreo campanie electrorală în ultimii ani, ați investit în așa ceva?
D.T.: Nu am sponsorizat nicio campanie electorală, nu am sponsorizat niciun om politic din România și de oriunde din altă parte, nu intră în practicile companiei. Noi avem un set de recomandări foarte dure, proceduri aprobate de Consiliul de Administrație al companiei, care ne interzic aceste practici, ne interzic orice fel de practici de tipul acesta. Afirmațiile, considerăm noi, nu au legătură cu noi. Cheltuielile noastre, sunt detaliate pe site-ul companiei, oricine poate să intre să studieze rapoartele financiare ale companiei. Deci răspunsul este simplu din punctul nostru de vedere: Sunt pure speculații.
Rep.: Vă întreb și despre parteneriate de afaceri, poate, cu oameni de afaceri politici? Au fost și acuzații din acestea de-a lungul timpului. Aveți încheiate contracte între compania dumneavoastră și firme ale oamenilor politici importanți din România? Există așa ceva?
D.T: Nu există așa ceva. Eu când vorbesc de astfel de practici, vorbesc inclusiv de contracte sau de orice fel de forme de asociere, firme ale oamenilor politici, cu oameni politici din România, nu intră în practicile noastre așa ceva.
