Tânăr din Stulpicani, arestat la Suceava pentru un viol comis în Belgia

Un tânăr din comuna Stulpicani a fost arestat vineri de Curtea de Apel Suceava, în baza unui mandat european emis de autoritățile din Belgia, care îl acuză de viol.
Potrivit unui comunicat al Inspectoratului de Poliție Județean Suceava, tânărul respectiv se numește Ionel Remus Șecman, are 25 de ani, și a fost prins vineri de Poliția orașului Frasin, fiind preluat de o escortă din cadrul Serviciului de Investigații Criminale.
În baza mandatului european de arestare emis de Tribunalul din Hainat – divizia Charleroi, tânărul ar fi violat o femeie pe data de 9 aprilie 2013, când a mai lovit o femeie.
„Tânărul a fost prezentat Parchetului și ulterior Curții de Apel Suceava, care a dispus arestarea pe o perioadă de 15 zile, începând cu 07.11.2014”, se arată în comunicatul poliției județene.
Același Ionel Remus Șecman, zis „Copilu”, a fost trimis în judecată de DIICOT într-un dosar în care este acuzat că, împreună cu alți tineri, constituiți într-o grupare infracțională, a comis zeci de fărădelegi pe raza localităților Gura Humorului, Frasin, Stulpicani, de la șantaj, lipsire de libertate, tâlhării, violuri etc.
Procurorii DIICOT susțin că membrii grupării „au creat un sentiment de panică în zona de acțiune, inclusiv pe fondul lipsei de ripostă și fermitate a organelor locale de poliție”.
Condamnat la șapte ani și jumătate
În decembrie 2013, judecătorii Tribunalului Suceava au dat sentința în acest dosar, condamnându-l pe Șecman la șapte ani și șase luni cu executare, sentința nefiind însă definitivă, dosarul fiind în prezent pe rolul Curții de Apel Suceava.
Alături de Șecman au fost condamnați și ceilalți membri ai grupării, așa-zisul clan Vîju-Pitisciuc, care au primit pedepse cuprinde între cinci și șapte ani și jumătate, cu executare, dar au fost și inculpați care au primit trei ani de închisoare cu suspendare.
Potrivit anchetatorilor, gruparea infracțională s-a constituit la începutul anului 2008. În rechizitoriul care cuprinde 261 de pagini, procurorii DIICOT arată că „membrii grupării își exercitau controlul asupra acestor zone, unde, prin folosirea forței și a amenințărilor percepeau «taxe de protecție» și «taxe de șmecher» mai multor categorii de persoane (administratori de societăți comerciale, transportatori de persoane, mici întreprinzători etc.)”.