Mărțișorul, denumit de etnologul Ion Ghinoiu „funia zilelor, săptămânilor și lunilor anului, adunate într-un șnur bicolor”, face parte din larga categorie a talismanelor dăruite celor dragi de 1 martie, simbolizând iarna și vara, dar și speranța.
Săpăturile arheologice au scos la iveală obiecte cu o vechime de mii de ani care pot fi considerate mărțișoare. Ele au forma unor mici pietre de rîu vopsite în alb și roșu, înșirate pe ață, pentru a fi purtate la gât. Speculând asupra semnificației culorilor, se poate spune că roșul, dat de foc, sânge și soare, este atribuit vitalității femeii, iar albul, conferit de limpezimea apelor, este specific înțelepciunii bărbatului. Astfel, șnurul mărțișorului exprimă împletirea inseparabilă a celor două principii. Culorile alb și roșu au rămas până în zilele noastre ca simbol al sexelor.
Mărțișorul servește celor ce-l poartă „ca un fel de amuletă”, dar cine dorește ca acesta să aibă efectul dorit „trebuie să-l poarte cu demnitate”.
