Analiză: Trăsături și avantaje ale bunei înțelegeri
Există multe lucruri frumoase din punct de vedere moral dar care nu sunt agreabile; altele, care fac plăcere sunt lipsite de marea și adevărata frumusețe. Cât despre a găsi aceste două calități reunite, acest lucru nu este foarte ușor de realizat.
În ceea ce ne privește pe noi, întâlnim cele două condiții: plăcere și mare frumusețe morală. Aici este într-adevăr principalul apanaj al milostivirii. În afară de utilitatea sa, aceasta este de asemenea foarte ușoară și în același timp plăcut de practicat. Pe aceasta o celebrează psalmistul in versurile sale.
Efectiv el nu vorbește doar despre locuința pe care o ocupăm, nici de reunirea într-o singură micuță casă, ci și despre a locui împreună uniți, adică în armonie și milostenie; de aici rezultă că mai mulți nu fac decât un singur și același suflet.
Apoi după ce a spus că acest lucru ar fi frumos și plăcut, psalmistul face discursul său mai clar punând sub formă de comparație ce tocmai a spus și împrumută imagini materiale capabile de a prezenta acest lucru în mod mult mai limpede ochilor noștri.
Și privește cum sunt acele imagini: „Aceasta este ca mirul pe cap, care se coboară pe barbă, pe barba lui Aaron, care se coboară pe marginea veșmintelor lui”.
Într-adevăr Aaron, în calitate de mare preot, se dădea cu acest mir care, curgând în șiroaie asupra lui din toate părțile, îl făcea foarte grațios la vedere, în același timp plăcut și atrăgător datorită acestui frumos parfum.
Astfel psalmistul vrea să spună că așa cum Aaron, dat cu acel mir, înfățișează un aspect strălucitor, un exterior sclipitor, fiind cuprins de un odor suav, reprezentând bucuria ochilor care îl contemplă, la fel și aceasta unire între frați este un lucru frumos; și tot așa cum acest spectacol nu este doar frumos de văzut, ci încă bucură ochii, așa și milostivirea izvorăște bucurie în suflet. „Acesta este ca roua Ermonului, ce se coboară pe munții Sionului”.
Iată o nouă imagine pe care psalmistul o împrumută, foarte grațioasă și capabilă să farmece sufletul care se oprește asupra-i.
Expresiile pe care acesta le folosește nu sunt urmări ale hazardului: înainte de captivitate 10 triburi trăiseră separate de celelalte două. Această diviziune devenise cauza unor numeroase nelegiuiri: aruncase evreii în disensiuni, certuri, războaie; deci pentru că această stare să nu mai reapară deloc, el avertizează poporul, îl sfătuiește să nu mai dea exemplul sciziunii, ci să locuiască împreună, să rămână unit, să asculte unui singur conducător și să facă în așa fel încât caritatea să-și răspândească valorile salvatoare încă din prezent și pentru totdeauna, asemănătoare rouăi care pătrunde oriunde.
El compară caritatea cu mirul, care reprezintă mirosul frumos și cu roua, care semnifică liniștea și farmecul vederii. Pentru că acolo unde este unire ”a poruncit Domnul binecuvântarea Sa”. Ce denumește cuvântul “acolo”? Locul sălășluit în maniera despre care tocmai am vorbit, cu aceasta armonie, cu buna înțelegere și unire pe care le-am menționat.
Căci acolo se află binecuvântarea, după cum contrariul este nenorocirea. Iată de ce Sfânta Scriptură laudă în altă parte același lucru în următorii termeni: ”Unirea fraților, dragostea între prieteni și bărbatul cu femeia care se înțeleg bine unul cu altul.” ( Ecleziasticul XXV, 2)
Și de ce să vorbim despre viața actuală? Milostenia este cea care ne face să obținem cerul și binele, fiind regina virtuților. Pentru că știm acest lucru, să fim sârguincioși în a o poseda, pentru a ne bucura de binele prezent și de cel viitor, să putem toți să obținem această favoare prin grația și mila Domnului nostru Iisus Hristos împreună cu Tatăl și Sfântul Duh, în vecii vecilor.
(Sursa: www.ioanguradeaur.ro)
