Tainele Ortodoxiei, împletire dogmatică, liturgică și filocalică

Teologia ortodoxă are la bază Revelația dumnezeiască primită prin Sfânta Scriptură și Sfânta Tradiție și este fidelă textelor Sfinților Părinți. Ea este doxologică deoarece mărturisește că Dumnezeu este comuniune de Persoane, Tatăl, Fiul și Sfântul Duh, iar omul, care I se adresează în laudă și mulțumire, este de asemenea persoană.
Ceea ce se poate confirma numai printr-o experiență concretă este faptul că existența supremă sau existența divină este una personală și liberă care, datorită acestui fapt, pune în lumină valoarea eternă a fiecărei persoane umane. Dumnezeu este Treime, în sânul Căreia se manifestă iubirea desăvârșită între cele trei Persoane desăvârșite. Din iubirea Sfintei Treimi a rezultat crearea lumii și a altor ființe conștiente, personale, care să intre în legătură și dialog unele cu altele și cu Dumnezeu, ca persoane. Tot din iubire a rezultat și Întruparea Fiului lui Dumnezeu, fapt în care se manifestă din nou și într-un mod de maximă apropiere iubirea Sfintei Treimi față de persoanele create.
Etimologic, noțiunea de teologie vine de la cuvintele grecești Theos (Dumnezeu) și logos (cuvânt), însemnând cuvânt, învățătură sau discurs despre Dumnezeu și despre lucrările Lui. Teologia, adică vorbirea despre Dumnezeu și despre lucrările Lui, presupune așadar cunoașterea lui Dumnezeu, pentru că nu poți vorbi adecvat despre ceea ce nu cunoști.
Teologia adevărată se poate face numai pe baza Revelației supranaturale care a culminat în Domnul nostru Iisus Hristos, deoarece numai prin aceasta ni s-a dat cunoașterea deplină a lui Dumnezeu și a lucrărilor Sale. Teologia în calitatea ei de cuvânt trebuie să deschidă gândirea noastră spre o realitate care o depășește. Este vorba de un mod de a gândi în procesul căruia gândirea nu include, nu cuprinde, ci este indusă și cuprinsă, însuflețită de credința contemplativă.
Dreapta credință exprimată teologic în creștinism este cea ortodoxă, deoarece respectă cu sfințenie adevărurile revelate de Dumnezeu în Sfânta Scriptură, păstrează neschimbată tradiția apostolică a Bisericii și mărturisește adevărurile de credință formulate sub inspirația Duhului Sfânt în cele 7 Sinoade Ecumenice.
Prin Ortodoxie mărturisim credința noastră dreaptă, cinstindu-L pe Dumnezeu, și ne închinăm Lui așa cum se cuvine. Suntem datori să dăm slavă lui Dumnezeu și să-I aducem mulțumire pentru marele dar al Ortodoxiei – calea adevărului spre viața veșnică. Prin afirmarea Ortodoxiei, Biserica ne deschide în fapt un orizont mult mai cuprinzător: acela al tainei dreptei credințe. Taină care depășește tot ceea ce s-a spus sub chip de dogmă, fiind o realitate de care, în plinătatea ei, ne putem apropia doar liturgic și prin rugăciune. Iată de ce, tocmai pentru că depășește puterea de exprimare prin cuvânt a adevărului Bisericii, taina dreptei credințe ne este dată eclesial, spre contemplare, într-o împletire liturgică, filocalică și cuvânt dogmatic.
(Pr. Ciprian Florin Apetrei, Ziarul Lumina)