Proprietarii firmelor de pe valea Bistriței Aurii, care exploatează lemn în pădurile întinse de la Broșteni până la Borca, Grințieș și Tarcău, constituiți în Asociația Procesatorilor de Lemn de pe Valea Bistriței, cer sprijin parlamentarilor și Guvernului pentru a supraviețui pe piața dură din acest domeniu. Micii întreprinzători spun că fără protecție în mai puțin de un an vor dispărea de pe piață, cu toate consecințele în plan social care decurg din faliment: creșterea șomajului, a infracționalității și a gradului de sărăcie în zona de munte.
Firmele mici de exploatare a lemnului, scoase de pe piață de multinaționale
Aproximativ 50 de oameni care fac afaceri cu lemn și primarii de Broșteni și Borca s-au întâlnit, sâmbătă, la Broșteni, la solicitarea lor, cu senatorul PSD de Suceava Neculai Bereanu, cu deputatul PC din Colegiul Vatra Dornei, Cezar Cioată, și cu șefii ocoalelor silvice Broșteni și Crucea. Timp de două ore, oamenii de afaceri și primarii Nicolae Chiriac (Broșteni) și Ovidiu Niță (Borca) au expus problemele cu care se confruntă și și-au exprimat temerea că în mai puțin de un an toți operatorii mici vor dispărea de pe piață, cu toate consecințele în plan social care decurg din faliment: creșterea șomajului, a infracționalității și a gradului de sărăcie, ridicat și la această oră, în zona de munte.
Primarul din Borca, Ovidiu Niță, a afirmat că în ultimii ani au dat faliment peste 500 de firme mici de exploatare și debitare a masei lemnoase din județele Suceava și Neamț, ceea ce a însemnat transformarea în șomeri a aproximativ 4.000 de salariați. Creșterea prețului la lemnul licitat pentru exploatare, scăderea prețului la vânzarea lemnului scos din pădure, investițiile în utilaje făcute cu credite bancare, politica agresivă a firmelor mari sunt doar câteva dintre cauzele invocate de firme pentru situația grea în care se află.
Dănuț Lupuleasa, proprietarul firmei Danfelvalbia SRL Broșteni, a arătat că a pornit afacerea în 2003, cu zece angajați. În 2010 a ajuns la 40, iar acum mai are 13. Lunar, plătea impozite la stat de 170 de milioane de lei vechi, acum mai dă doar 40 de milioane de lei vechi.
Ioan Filimon, de la Valfigo Impex SRL Broșteni, avea în 2012 o cifra de afaceri de 28 de miliarde de lei vechi și 24 de angajați, în 2013 cifra de afaceri s-a redus la 4 miliarde de lei vechi și a rămas cu șapte angajați. „În urmă cu doi ani am încercat să concurez cu multinaționalele care operează în Suceava, dar nu am reușit. Sunt firme românești care lucrează cu ele, pentru că firmele străine nu au licență de exploatare, ele nu intră în pădure, nu fac exploatare și transport, dar 75 la sută din lemnul care se scoate din pădure ajunge la aceste companii. Nouă ne rămâne extrem de puțin”, a declarat Ioan Filimon.
Proprietarul firmei D I Holz Consulting Borca, Ionel Dumitrașcu, a spus și el: ”La depozite noi nu putem cumpăra, nu avem piața lor, utilajele lor de procesare. Ne rămân doar licitațiile pe picior, la care companiile nu pot participa, pentru că nu au atestat de exploatare, dar sunt firme românești care prestează pentru ele. Nouă ne rămân cele mai scumpe și greu accesibile parcele. Deci ori devenim prestatori pentru companiile străine, ori dispărem. Nu avem nimic împotriva firmelor străine, dimpotrivă, apreciem cum prelucrează lemnul, apreciem că a dispărut rumegușul de pe albii, dar să ne lase și pe noi să trăim”.
Primarul de Broșteni: „Vrem protecție, nu ajutor!”
Atât procesatorii de lemn, cât și primarii celor două orașe reclamă noul cod silvic, despre care spun că este clar în favoarea concernelor. „Multinaționalele au pus monopol pe lemnul din România, noul cod silvic va elimina concurența pentru că nici una dintre firmele aici de față nu va putea ține pasul cu ele. Valea Bistriței nu a interesat pe nimeni în ultimii zece ani și nu interesează nici acum. S-au închis minele, codul silvic va elimina firmele mici de exploatare a lemnului, zona se va depopula și vom avea un teritoriu de asistați social”, a declarat primarul de Borca, Ovidiu Niță.
„Vrem protecție, nu ajutor. Protecție pentru capitalul românesc și pentru micii întreprinzători. Aici nu putem face agricultură, nu avem pământ, trăim din lemn și din comerț. Acum ambele sunt afectate. Anul trecut, comerțul s-a salvat cu hribi, doar din vânzarea hribilor au mai apărut bani pe piață. Bureții rămân singura activitate aducătoare de bani în economia locală”, a arătat și primarul de Broșteni, Nicolae Chiriac.
Cei doi parlamentari prezenți, Neculai Bereanu și Cezar Cioată, le-au propus membrilor asociației o nouă întâlnire la începutul lunii mai și i-au invitat ca până atunci să studieze proiectul noului cod silvic, să propună variante de amendamente, pe care au promis că le vor susține la Camera Deputaților și Senat. Senatorul Bereanu a arătat că firmele străine din județ cumpără direct doar 27 la sută din cantitatea de masă lemnoasă exploatată în Suceava, ca urmare nu din cauza lor ar fi problemele micilor firme de exploatare.
La întâlnirea din mai urmează să fie invitați și reprezentanții firmelor străine din domeniul industrializării lemnului din județul Suceava, ai Direcției Silvice, ai Ministerului Mediului și ai Oficiului Concurenței. Discuțiile sunt menite să evite protestele de stradă, cu care amenință asociația, în cazul în care reprezentanții statului nu vin cu soluții care să le permită supraviețuirea. Din Asociația Procesatorilor de Lemn de pe Valea Bistriței fac parte 18 primării și 50 de firme din județele Suceava și Neamț.
