Cea de-a XIII-a ediție a Taberei Meșterilor Populari de la Păltinoasa, organizată în intervalul 8-16 iulie a.c. de meșterul cioplitor Toader Ignătescu, tabără care s-a desfășurat în Poiana Dacilor de pe malul pârâului Bucovăț, a avut un colectiv alcătuit din meșterii populari Natalia Cangea, Vitalie Grumeza, Galina Grumeza (Republica Moldova), Dănuță Stan (Zăicești, Botoșani), Niculaie Matei (Iași), Adrian Iftime-Iacob (Oglinzi, Neamț), Cătălin Moldovan (Câmpulung Moldovenesc), Ema Pavăl (Suceava), sculptorul Bolek Maierik (Pleșa) și pictorii naivi Ioan Măric (Bacău), Calistrat Robu (Iași) și Maria Lupu (Iași).
O tabără cu componență variabilă, cu creatori, reporteri de teren și vizitatori entuziaști
Dar cum tabăra din Poiana Dacilor a avut și anul trecut o componență variabilă, fiind vizitată și de alți meșteri și artiști, echipei din acest an i s-au alăturat pictorii Nicolae Zepciuc (Suceava) și Simion Iuga (Comănești) – care au realizat prin participarea lor joncțiunea cu Tabăra de artă naivă de pe valea pârâului Șoarecu – tânăra Carla Olaru (Suceava), dar și artistul plastic Radu Bercea (Gura Humorului).
Împreună cu aceștia meșterul cioplitor Toader Ignătescu, inițiatorul, organizatorul și coordonatorul taberei, a rânduit ediția din acest an.
Alături de colectivul de creatori a participat, ca reporter de teren, Raluca Daria Diaconiuc, de la Radio Iași, iar pe parcursul desfășurării tabăra Poiana Dacilor a fost călcată și de vizitatori entuziaști, cum au fost învățătoarele Domnica Ciuhan și Ancuța Bârgăuan și elevele Ionela Denisa Bârgăuan și Nicoleta Mitrofan, de la Liceul Tehnologic Cajvana.
Tabăra a fost o poveste, atât prin artefactele realizate, cât și prin fascinantele istorisiri ale participanților
Tabăra a fost o poveste, atât prin artefactele realizate – de la ursul în mărime naturală „sculptat” cu drujba dintr-un trunchi de molid, și ingenioasele „jucării” de grădină (carul cu gâscani înjugați și bicicleta decorativă), la măștile tradiționale, picturile naive și centurionul roman cioplit în piatră (care se va alătura capetelor lui Burebista și Decebal, care au adus faimă Poienii Dacilor), cât și prin fascinantele istorisiri ale participanților.
O poveste-puzzle care i-a avut ca autori pe Ioan Măric („Bădița” care a absolvit Universitatea de Arte din Iași la vârsta de 70 de ani, dar care are galerie permanentă la Nantes, iar lucrările sale au fost reproduse pe mărcile poștale ale Franței), pe Bolek Maieric (care-mi spunea că cele mai multe lucruri le descoperă în singurătate și că dalta lui sparge piatra exact atât cât trebuie dacă reușește să-și concentreze conștiința în vârful ei), pe Niculaie Matei (care mi-a vorbit despre minunatele câmpuri cu negară din Valea Lupului) sau Dănuță Stan (care poate spune interminabile povești vânătorești în timp ce confecționează măști din blană de oaie, coarne de vită, dinți de porc și copite de căprioară).
O poveste cu oameni cu suflet curat, primitori, zâmbitori, veseli și puși pe șotii…
O poveste cu oameni cu suflet curat, primitori, zâmbitori, veseli și puși pe șotii alături de care uiți de toate și te lași absorbit în tablouri cu câmpuri pline de flori, cu cocoși pintenați care vestesc începutul zilei și cu personaje cu ochi mari și senini.
Te și vezi parcă vizitiul care mână căruța cu gâscani din Poiana Dacilor (poiană în care, alături de capul de lup, stindardul de luptă al dacilor, sunt arborate drapelele de stat ale României și Republicii Moldova) sau te cufunzi în gând în pâlcurile tremurătoare cu flori de negară din Valea Lupului.
